Soluţii parţiale după... furtuna de la Cluj

Purtând pancarte sugestive pentru revendicările lor - "Din nou în jug", "Vrem în Europa, dar nu în genunchi!", "Vrem să producem, nu să importăm", "Domnilor guvernanţi, ţineţi aproape de ţară şi de ţărani, ca să nu rătăciţi!", "Lumea cât e de deşteaptă, de la plug mâncare-aşteaptă", în zgomot de talăngi, fermierii au străbătut pe jos o parte a oraşului, urmaţi de un convoi de 25 de tractoare, dorind  să atragă atenţia asupra situaţiei dezastruoase în care se află agricultura românească în momentul de faţă.

Principalele revendicări ale fermierilor sunt plata subvenţiilor restante pe 2006 pentru bovine şi pentru lapte, elaborarea urgentă, în consens cu fermierii, a strategiei subvenţionării pe 2007, definitivarea normelor pentru funcţionarea şi autorizarea fermelor şi aplicarea gradată a acestora, în funcţie de posibilităţile crescătorilor, implicarea ministerului în politica APIA, programe viabile pentru absorbţia banilor europeni, aplicarea modelului european în acreditarea activităţii din agricultură, eliminarea taxelor aberante, cum ar fi cele ce compun preţul motorinei şi taxa de drum pentru tractoare.

Ce s-a discutat, ce s-a rezolvat

Luni, 5 martie a.c, reprezentanţii crescătorilor de bovine s-au întâlnit cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi ai instituţiilor implicate în sectorul agricol pentru a discuta toate aceste probleme. Pentru a afla mai multe despre rezultatele acestei întâlniri, am stat de vorbă cu Dorel Secară, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

Potrivit acestuia, la întâlnire au participat atât miniştrii secretari de stat din Ministerul Agriculturii, cât şi reprezentanţi ai ANSVSA şi ai Agenţiilor de plăţi, singurul absent fiind ministrul Dan Motreanu, aflat în Franţa, la deschiderea Salonului Internaţional de Agricultură de la Paris.
Violeta Mâţ: Care au fost soluţiile oferite problemelor şi revendicărilor fermierilor?
Dorel Secară: Cel mai important lucru a fost stabilirea ajutorului de stat în sectorul zootehnic pe 2007.

Aşadar, s-a ajuns la un numitor comun şi s-a hotărât acordarea unei subvenţii pe exploataţie, condiţia fiind existenţa, în exploataţie, a minimum trei bovine, nu neapărat vaci, la data de 1 februarie sau 1 martie, urmând ca data să fie aprobată şi de Comisia Europeană. Valoarea subvenţiei pe cap de bovină va fi cam de patru milioane de lei vechi şi se pare că această măsură va funcţiona până în 2009. În ceea ce priveşte procedura, noi am cerut ca până în 30 aprilie să se depună documentaţia, după care să se treacă la plăţi.

Însă, din nou, suntem legaţi de APIA, şi nu se ştie dacă ei vor avea capacitatea să primească toate cererile în această perioadă în care se depun şi cererile pentru plăţile pe suprafaţă. Pentru 2007, tocmai ca să evităm întârzierile APIA datorate incapacităţii de a organiza plăţile, ajutoarele de stat din bani naţionali se vor plăţi prin agenţiile judeţene. Tot pentru 2007 va funcţiona prima de trei mii de lei vechi pe litru pentru calitatea lapelui.

De asemenea, au început deja să intre în conturi banii restanţi din subvenţiile pe 2006, nu integral, dar se mişcă într-un ritm alert. Singura chestiune nerezolvată este cea legată de plata subvenţiilor pe luna decembrie a lui 2006, iar aici, deşi toată lumea recunoaşte că e o prostie, vinovaţii nu sunt de găsit. Se dă vina pe instituţie, în stilul caracteristic al pasării responsabilităţii.

O altă problemă este cea legată de autorizarea fermelor. În acest sens, se va renunţa la cerinţele aberante pentru autorizare, care nu există niciunde în Europa, singurele norme fiind cele de înregistrare a fermelor, cu accent pe bunăstarea animalelor.

Am obţinut, de asemenea, un post de consilier al ministrului pe probleme de zootehnie, urmând ca noi să alegem un om din cadrul federaţiei.

Ceea ce dorim să facem, Federaţia împreună cu Ministerul, este să întocmim o documentaţie pe care s-o supunem atenţiei altor ministere implicate, cum ar fi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin care o parte dintre proprietarii de animale, care au una sau două bovine, să fie consideraţi cazuri sociale, iar responsabilitatea Ministerului Agriculturii să fie delegată către protecţia socială, toate acestea după modelul şi legislaţia europeană, care prevede inclusiv prime pentru încetarea activităţii.

Din nefericire, noi am încercat să ne preluăm doar îndatoririle, nu şi drepturile din legislaţia europeană. De asemenea, am mai stabilit  că Federaţia va coopta toţi specialiştii buni în ameliorare din România şi, în colaborare cu ministerul, vom încerca să întocmim programul de ameliorare la specia bovină, inclusiv programele pe rase, deoarece de vreo şase sau şapte ani există un program complet neconcludent în acest sens.

Sancţiuni împotriva protestatarilor

Nemulţumiţi că municipalitatea le-a pus beţe în roate şi nu i-a lăsat să defileze prin centru, la mitingul de la Cluj-Napoca, indicându-le zone mărginaşe, fermierii au schimbat traseul, în ciuda avertismentelor poliţiştilor şi jandarmilor cum că încalcă legea, mărşăluind de la marginea oraşului, unde se află sediul Direcţiei Agricole, până în centru, în faţa Prefecturii, şi înapoi.

Potrivit lui Dorel Secară, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, autorităţile de la Cluj au început sancţiunile împotriva participanţilor la protestul din 28 februarie. Astfel, a fost întocmit un proces verbal pentru amendarea organizatorilor cu 10.000 de lei şi s-a început ridicarea permiselor de conducere ale tractoriştilor care au participat la miting, măsură considerată de către fermieri absolut abuzivă şi care va fi atacată în instanţă.

Principalul responabil pentru aceste acţiuni este considerat primarul Clujului, Emil Boc, care a încălcat de două ori legea în acest caz. “În primul rând, deşi trebuia să răspundă cererii noastre în 48 de ore după depunerea acesteia, în data de 20 februarie, noi am primit răspunsul abia în data de 27 februarie.

În al doilea rând, potrivit legii, modificarea traseului se realizează prin negociere, ori nouă ni s-a interzis, pur şi simplu, fără nici un fel de negociere, să mergem prin centru şi ni s-a aprobat un traseu pe la periferia oraşului” ne-a declarat Secară.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007