„Produs în Bucovina”, târgul de toamnă al produselor tradiţionale

La evenimentul organizat de Consiliul Judeţean Suceava şi de Asociaţia "Produs în Bucovina" au expus 32 de producători din industria alimentară, doisprezece pomicultori şi legumicultori, trei crescători de albine, patru asociaţii de turism, dar şi meşteşugari, iar pe parcusrul celor trei zile de târg s-au vândut 30 de tone de mere, printre care şi gustoasele mere de Fălticeni, 16 tone de preparate din carne şi 14 tone de brânzeturi.

Sucevenii au avut posibilitatea să deguste şi să cumpere din toate “roadele toamnei”, de la legume şi fructe, miere şi produse apicole diverse, pâine tradiţională, până la preparate din carne şi lapte.
Vizitatorii târgului au avut parte şi de o ofertă bogată de decoraţiuni şi vestimentaţii lucrate manual sau tradiţional şi de mâncăruri de casă gătite pe loc. Expozanţii au promovat produsele autentice de pe plaiurile Bucovinei. Au venit şi meşteri populari din judeţ şi ţărani care au vrut să-şi prezinte recolta din acest an.

Marca "Produs în Bucovina"

Bucovina are înscrise în Registrul naţional al produselor tradiţionale un număr de 78 de produse de carne şi preparate, 22 de produse lactate, alte zece produse tradiţionale din legume şi fructe, dar şi două sute de repere de produse meşteşugăreşti. Mărfurile prezentate au un timbru special: „Produs în Bucovina”.
Organizatorii au anunţat că îi vor sprijini pe producătorii tradiţionali în desfacerea mărfurilor lor pe pieţele marilor oraşe, iar în acest sens vor deschide magazine “Produs în Bucovina” în oraşele Suceava, Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti, pe unde va trece şi evenimentul cu acelaşi nume.

Bucovina, ca şi destinaţie turistică, a ajuns să fie căutată şi datorită tradiţiilor ei. Reţeta cea mai bună pentru promovarea Bucovinei, susţin oficialii judeţului, o reprezintă împletirea gastronomiei tradiţionale cu meşteşugurile şi turismul. Oktoberfest-ul germanilor se face cu firme de catering, în schimb bucovinenii nu au nevoie de aşa ceva, iar lor le iese "jocul" din prima, fără pregătiri anterioare, spun organizatorii.

Voia bună a fost întreţinută de folclorul bucovinean. A urcat pe scenă Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, împreună cu renumiţii săi interpreţi de muzică populară, dar şi formaţii artistice şi coruri reunite în cadrul festivalului - concurs “Comori de suflet românesc”.

Vânzările bune au bătut criza

Producătorii prezenţi s-au declarat mulţumiţi de organizarea acestei ediţii, mai ales că, deşi se vorbeşte mult de criză, vânzările au mers din belşug. Recolta de fructe a fost bine reprezentată de zona Fălticenilor, renumită pentru producţia de mere.

Radu Mercore are 38 de ani şi este din Rădăşeni. A venit la târg să prezinte recolta de mere de pe cele 40 de hectare de pomi fructiferi. Chiar dacă are şi plantaţii tinere, producţia obţinută a fost una mulţumitoare. "Am 15 ha de livadă de meri de 10 ani şi 30 de ha de meri cu vârsta de 15 ani. Soiurile Golden, Ionatan, Auriu de Bistriţa au avut parte de un an bun ca vegetaţie, nu numai datorită vremii, ci şi celor 15 tratamente pe care le-am făcut. Ne-am asociat într-un grup de producători şi uniţi ne reprezentăm altfel pe piaţă”, ne-a spus Radu Mercore.

Nici sectorul lactate nu a fost mai prejos. Tot felul de sortimente de lactate şi preparate din lapte au făcut deliciul vizitatorilor. Au fost improvizate şi două stâni turistice, pentru ca sucevenii, dar nu numai ei, să se simtă mai aproape de produsele tradiţioanle. Ciobanii au avut grijă sa facă balmoş şi caş sub ochii trecătorilor. Anişoara Gavril şi colegele ei au reuşit să vândă la târg cât n-au vândut timp de trei luni în magazinele cu care societatea are încheiate contracte.

“Avem spre vânzare multe sortimente, însă caşcavalul de Horodniceni şi brânza frământată la burduf de oaie sunt mărci înregistrate la OSIM. Respectăm clientul, pentru că dacă îi oferim preparate de calitate câştigăm şi ne menţinem pe piaţă”.

Câţiva gospodari au lăsat lucrul la câmp şi au îmbrăcat costumul popular tradiţional, venind la târg cu căruţa să-şi prezinte munca de un an, evaluată în produsele recoltate. Marcel Poroch, de 45 de ani, din Mihoveni, comuna {cheia, ne-a spus că banii pe care îi câştigă lunar ca angajat al primăriei, adică 500 de lei, nu îi ajung şi nici nu ar putea duce un trai decent dacă nu ar avea un venit în plus de pe bucata de pământ pe care o lucrează.

Are trei hectare de teren cultivat în cea mai mare parte cu cereale şi furaje pentru animale. “Am avut doar 30 de ari de cartofi şi 20 cu porumb. Am pus doar pentru familie, pentru că sunt prea costisitoare lucrările agricole. Trăim cu speranţa că vor veni vremuri mai bune pentru ţăranul român”, spune Marcel Poroch.

Pensiunile au fost la rândul lor bine reprezentate. Filuţă Cerlincă din Mălini este cunoscut deja pentru pensiunea sa. Turiştii străini care au beneficiat de serviciile pensiunii s-au declarat mulţumiţi şi au promis că vor reveni pe aceste meleaguri şi datorită bucatelor tradiţionale.

“Preparatele de casă cum ar fi hribii la ceaun, sarmalele în oale de lut, balmoşul, colţunaşii, tocineii, alivanca dar şi băuturile ca ţuica, afinata şi alte băuturi din fructe de pădure sunt pe placul turiştilor din ţară şi străinătate. Le mai oferim de Crăciun programe specifice Bucovinei, inclusiv să asiste la tăierea unui porc şi la pomana porcului”, ne-a spus Filuţă Cerlincă.