Laptele e munca noastră, şi înavuţia voastră!

Purtând pancarte pe care scria "Din nou în jug", "Vrem în Europa, dar nu în genunchi!", "Vrem să producem, nu să importăm", în zgomot de tălăngi, fermierii au străbătut, atunci, pe jos, o parte a oraşului, urmaţi de un convoi de 25 de tractoare, dorind să atragă atenţia asupra situaţiei dezastruoase în care se afla, la momentul respectiv, zootehnia românească.

În data de 11 martie 2008, aproximativ 3000 de crescători de bovine din toată ţara, membri ai Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România şi ai Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România, nemulţumiţi de preţul prea mic pe care îl primesc pentru laptele materie primă, au pichetat sediile a şase fabrici de procesare a laptelui din ţară, respectiv Danone (Bucureşti), La Dorna (Suceava), Friesland (Cluj-Napoca), Tnuva (Popeşti-Leordeni), Albalact (Alba-Iulia) şi Hochland (Sighişoara).

Mai mult, proteste spontane au izbucnit, în aceeaşi zi, la sediile unor procesatori mai mici din Craiova, Târgu Jiu şi Brăila. Fermierii şi micii producători, furnizori de lapte materie primă, au solicitat procesatorilor un preţ mai mare pentru laptele pe care îl livrează fabricilor.

"Ne-au aşteptat ca pe nişte terorişti"

La Cluj-Napoca, la sediul fabricii Napolact, care aparţine Grupului Friesland Food, aproape 1.000 de crescători de bovine din şase judeţe, "înarmaţi" cu tălăngi şi sticle cu lapte, pe care, în semn de protest, le-au vărsat în noroiul şi bălţile din faţa fabricii, şi-au strigat nemulţumirea faţă de "preţul de batjocură pe care îl primim pentru laptele muncit de noi", cerând procesatorilor un preţ cinstit pentru lapte.

Crescătorii au afişat pancarte pe care era scris "Friesland Food, brânză bună în burduf de câine", "Voi miliarde euro profit, noi nimic", "Fiţi cinstiţi, fiti corecţi!", "Zootehnie, haine grele", "Crescătorii de vaci în pragul falimentului", "6 litri lapte = 1 litru motorină", "Cei mai mari păcăliţi, producătorii şi cumpărătorii".

Încă înainte de sosirea oamenilor, conducerea Friesland a mobilizat câteva zeci de jandarmi cu scuturi şi cu tuburi cu gaz lacrimogen la poarta fabricii, iar alte câteva zeci, erau în curtea fabricii. "O dată venim la ei cu o doleanţă şi ne aşteaptă ca pe ultimii terorişti", şi-a exprimat dezamăgirea Secară.

Potrivit acestuia, de acelaşi gen de primire au avut parte şi cei care au pichetat sediul fabricii Danone din Bucureşti, însă trebuie făcută, totuşi, o distincţie între procesatori. De exemplu, societatea Hochland i-a primit pe reprezentanţii crescătorilor în mod civilizat, punând la dispoziţia acestora lista lor de preţuri şi arătându-se deschişi negocierilor.

"Hoţii!", "Suntem săraci, dar nu suntem proşti!", "Producem lapte de calitate europeană în condiţiile din România" s-a auzit din mulţimea care a protestat în faţa fabricii circa trei ore, pichetarea fiind autorizată între orele 11 şi 14. La solicitarea reprezentanţilor crescătorilor de bovine, conducerea Friesland a acceptat o întâlnire cu aceştia pentru o nouă rundă de discuţii privind preţul de achiziţie a laptelui.

"Nu cerem altceva, decât un preţ cinstit"

"Nu-mi pun mari speranţe, le cunosc lăcomia nesfârşită, numai luna trecută am avut trei runde de negocieri cu conducerea Friesland, soldate fără nici un rezultat", a declarat Dorel Secară înainte de întâlnirea cu reprezentanţii Friesland.

"Am avut, de asemenea, o întâlnire cu reprezentanţii APRIL, care însă nu sunt dispuşi să crească preţul la lapte oferit producătorilor, deşi le-am explicat foarte clar că fermele nostre sunt aproape de faliment şi suntem în situaţia de a nu mai putea produce. Soluţia procesatorilor la argumentele noastre este importul de lapte materie primă, ceea ce nu mi se pare corect. Consider că şi aceştia au obligaţia de stimula sectorul autohton de producere a laptelui", a adăugat acesta.

"ANSVSA-ul ne cere condiţii în ferme la standarde europene, însă toate investiţiile necesită bani, iar preţul pe care îl obţinem pentru lapte este foarte mic. Noi a trebuit să facem investiţii în ferme pentru a putea obţine autorizaţii de funcţionare şi pentru a putea produce lapte de calitate, investiţii de sute de mii de euro în adăposturi, în animale, utilaje, echipamente.

Mai mult, input-urile noastre au crescut în unele cazuri de mai mult de trei ori faţă de anul trecut, ceea ce face ca, în prezent, activitatea producătorilor de lapte să se desfăşoare în pierdere. Mulţi dintre fermieri sunt îndatoraţi băncilor. Procesatorii ne trimit să cerem bani de la Ministerul Agriculturii, ori noi nu dăm laptele la "SRL Dacian Cioloş", ci lor, aşadar ei sunt cei care trebuie să ne plătească un preţ corect, care să ne acopere cheltuiala şi să ne permită să obţinem şi un mic profit, astfel încât să putem să trăim, să continuăm investiţiile şi să producem în continuare", a mai spus Secară.

La negocierea cu reprezentanţii societăţii Friesland Food au participat Dorel Secară, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Mircea Ciurea, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine din Cluj şi Claudiu Frânc, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine din Maramureş, întâlnirea fiind mediată de directorul Direcţiei Agricole Cluj, Iuliu Suătean.

Reprezentanţii crescătorilor de vaci au solicitat un preţ de 1 leu pentru laptele predat la centrele de colectare de către producătorii mici, care au una, două vaci, şi un preţ de 1,5 lei pentru laptele conform, livrat la fabrică de către fermieri. Preţul pe care aceştia îl primesc în momentul de faţă ajunge la maxim 1,3 lei pentru laptele conform, cu sporuri de calitate incluse, şi la maxim 0,7 lei pentru laptele neconform, livrat la centrele de colectare, în timp ce preţul laptelui din rafturile supermarketurilor ajunge la 4 lei litrul.

Negocieri fără nici un rezultat

"Oferta conducerii Friesland a fost de 0,1 leu (o mie de lei vechi) pentru litrul de lapte predat la centrele de colectare, care îndeplineşte parametrii de calitate de 3,7 la sută grăsime, 3,2 la sută proteină şi 8,5 la sută substanţă uscată negrasă. Pentru fermieri, care livrează lapte conform, răspunsul la solicitările noastre a venit sub forma unor întrebări şi anume <>, respectiv <>, refuzându-se orice creştere a preţului", a spus Mircea Ciurea, după încheierea întâlnirii cu reprezentanţii conducerii societăţii Friesland, care a durat aproape o oră.

"În cazul fermierilor, fiecare are centrul de colectare în fermă, cu bazin şi tanc de răcire, însă fermierii nu reprezintă majoritatea producătorilor de lapte. În ceea ce priveşte producătorii mici, ei ştiu că trebuie să se asocieze şi să se organizeze la nivel local. Aceştia sunt reprezentaţi de AGCTR, care, din păcate, nici nu a fost astăzi aici şi nici nu a mobilizat oamenii să participe la acest pichet", a mai precizat Ciurea.

"Aceasta nu este o creştere reală a preţului, este o înşelătorie, deoarece aceşti procesatori ştiu că micii producători nu pot îndeplini condiţiile pe care ei le cer pentru o mie de lei în plus la litrul de lapte", este de părere Dorel Secară. Acesta a mai precizat că fermierii au primit, totuşi, promisiunea că o nouă rundă de negocieri cu reprezentanţi ai tuturor procesatorilor va avea loc sub tutela Ministerului Agriculturii.

"Planul de bătaie"

"Dacă nu vom reuşi să ne obţinem dreptul prin negociere şi dacă nici după aceste acţiuni pe care eu le consider <> nu vom ajunge la o înţelegere cu procesatorii, vom trece şi la alte acţiuni", a mai spus preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine.

Acţiunile de protest pe care producătorii de lapte le au în vedere în continuare, în cazul eşuării negocierilor, se referă la sistarea livrărilor de lapte către fabricile care refuză orice negociere şi pichetarea punctelor vamale prin care intră laptele adus de procesatori din UE, în special din Ungaria. "Nu dorim să lovim în consumatori, ci vrem ca laptele să ajungă pe piaţă, la aceştia. Însă, pe aceşti procesatori care refuză să ne plătească un preţ corect îi vom înţărca de la laptele nostru.

La începutul lunii aprilie vom face acţiuni şi la graniţă şi vom vedea clar ce lapte se aduce din Ungaria, unde preţul plătit fermierilor de acolo este mai mare cu aproape 2 mii de lei vechi decât cel plătit fermierilor români", a mai spus Secară.

"Vom atrage, de asemenea, în aceste acţiuni şi celelalte asociaţii, precum şi sindicatul agricultorilor şi vor fi, de asemenea, proteste îndreptate împotriva Consiliului Concurenţei şi al Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorilor, care tolerează cartelul procesatorilor", a adăugat acesta.

"Ce înseamnă <>? Este o înţelegere a marilor procesatori de lapte din România, care mizează pe faptul, greşit, după cum s-a văzut, de altfel, că noi, crescătorii, nu avem încă o structură organizatorică foarte solidă în ceea ce priveşte asociaţiile şi pe faptul că laptele este un produs perisabil, şi refuză să ofere un preţ mai mare pentru lapte pe principiul <>, profitând şi de faptul că majoritatea producătorilor sunt fidelizaţi unui procesator.

Mai mult, procesatorii şi-au împărţit zonele din ţară, încât dacă vrei să încetezi livrarea către un procesator şi să livrezi către un altul, te loveşti de refuzul acestuia din urmă. Din nefericire acest cartel este atât ilegal, cât şi profund dăunător activităţii noastre", a explicat Secară.

"Oprim laptele, dar ce facem cu el?"

"Stoparea livrării laptelui este o acţiune de mare responsabilitate. Noi nu dorim să afectăm consumatorul, ci să găsim pârghii ca laptele să ajungă la acesta, dar nu prin intermediul aceştor mari procesatori care au monopolizat piaţa şi avem deja oferte din partea unor fabrici mici cu capital românesc, care reprezintă o alternativă în acest sens", a ţinut să precizeze Secară.

"Practic nu prea avem ce să facem cu laptele, decât să încercăm să căutăm alt procesator", este părerea unui producător care livrează circa 150 de litri de lapte pe zi către Friesland. "Sunt mulţi oameni care numai din asta trăiesc, pentru care laptele constituie singurul lor venit care le asigură traiul zilnic", a mai adăugat acesta.

"Suntem dezamăgiţi de rezultat, însă vom opri livrarea laptelui, dacă altfel nu se poate", a spus şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Timiş, Viorel Hapenciuc, care livrează zilnic circa 500 de litri de lapte aceleiaşi societăţi. "Ce o să facem cu laptele? O să facem telemea pe care o punem în butoi pentru iarnă sau scoatem smântâna din lapte şi restul îl dăm la porci." Sperăm, însă, să nu se ajungă acolo şi să obţinem un rezultat favorabil după negocierile care vor avea loc la Ministerul Agriculturii", a adăugat acesta.

Din cei 230 de membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Timiş, circa 80% livrează lapte către Friesland. "Asociaţia noastră a făcut societăţii o ofertă de cumpărare a fabricii de procesare de la Deta, după ce aceasta a fost închisă de către Friesland, însă am fost refuzaţi", a mai spus Hapenciuc, adăugând că asociaţia din Timiş are planuri de a-şi realiza propria fabrică de procesare, aşa cum se întâmplă în Ungaria şi în alte ţări europene. "Din păcate, "

Deşi sunt de acord că stoparea livrării laptelui ar fi cea mai radicală măsură care i-ar afecta pe procesatori, producătorii sunt totuşi conştienţi că aceasta va fi eficientă numai dacă toţi producătorii vor fi de acord să facă acest lucru.

Toţi cei care au vorbit crescătorilor de la Cluj au făcut apel la unitate. "Ceea ce încearcă procesatorii să facă este să sădească neîncredere între fermieri şi micii producători de lapte şi să ne dezbine. Au încercat să ne spună că centrele de colectare a laptelui sunt dezorganizate din cauza noastră şi să arunce vina pe responsabilii centrelor de colectare care oferă producătorilor un preţ mai mic, profitând de faptul că aceştia nu se pricep la analiza laptelui", a spus Claudiu Frânc, spre finalul manifestării de la Cluj.

Replica procesatorilor

Deşi recunosc situaţia dificilă cu care se confruntă producătorii de lapte materie primă, membrii Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) precizează că "nu sunt de acord cu responsabilizarea procesatorilor pentru starea de fapt în care se află aceştia (n.r. producătorii)", şi şi-au declinat responsabilitatea vis-à-vis de negocierea preţului laptelui, precizând că aceasta "nu intră în atribuţiile legale ale APRIL".

De asemenea, precizând că "în ultimul an, preţul laptelui materie primă a crescut cu un procent mai mare decât preţul produselor lactate, diferenţa fiind absorbită prin eforturile procesatorilor de a reduce costurile de fabricaţie", procesatorii avertizează că o nouă creştere de preţ la materia primă s-ar putea răsfrânge în mod direct asupra consumatorului de lactate, iar "continuarea creşterii preţului produselor lactate româneşti poate duce la o scumpire a acestora peste preţul produselor similare din import, lucru ce ar determina scăderea cererii de lapte materie primă şi, implicit, scăderea preţului de achiziţionare a laptelui", se arată într-un comunicat al APRIL.

Aceştia susţin că "modalitatea cea mai bună de stabilire a preţului laptelui materie primă şi a condiţiilor de calitate la preluare este, ca şi până acum, prin negocieri individuale între fermieri şi procesatorii cu care aceştia au contract", catalogând acţiunea de negociere colectivă a preţului pentru laptele materie primă drept "o încălcare a oricărui principiu al economiei de piaţă".

"Există un principiu democratic, foarte clar, care spune că piaţa face preţul, în funcţie de cerere şi ofertă. Ori, în România la ora actuală cererea de lapte este mai mare decât oferta, ceea ce înseamnă, foarte clar, că preţul ar trebui să crească", a afirmat Dorel Secară.

Ministrul Agriculturii recomandă asocierea şi investiţiile comune

Ministrul Agriculturii a recomandat micilor producători de lapte să se asocieze şi să facă investiţii în comun pentru a rezista pe piaţă. "Ar trebui să se organizeze şi din punct de vedere economic, să facă investiţii în comun. Mulţi dintre micii producători singuri, individual, cu trei-patru vaci, nu vor rezista. Le recomand aceste forme asociative care sunt structurate pentru a le face cunoscute interesele de breaslă, să le valorifice pentru a face investiţii în comun", a declarat, la două zile după protestele crescătorilor, Dacian Cioloş.

Acesta a mai precizat că nu doar preţul laptelui este important, ci şi calitatea materiei prime. "Să existe stabilitate de ambele părţi, pentru că este nevoie de investiţii. Producătorii mici să nu-şi facă iluzii, că singuri nu vor putea rezista. Oricâte manifestaţii ar face pentru preţul laptelui, nu vor rezista dacă nu fac investiţii în comun pentru a face lapte de calitate şi a produce anumite cantităţi care să îi ducă la un preţ de cost scăzut", a spus ministrul Agriculturii. Potrivit lui Cioloş, laptele care nu este conform normelor europene, va mai putea fi colectat până la sfârşitul anului 2009, după care producătorii trebuie să fie pregătiţi să furnizeze numai lapte conform.

Cioloş a mai afirmat că este în interesul sectorului lactatelor să existe o colaborare bună între producători şi procesatori, iar Ministerul Agriculturii areinteresul să aibă, pentru sectorul laptelui, un partener care să integreze toate verigile acestui lanţ, de la producător la procesator şi retailer, pentru a putea realiza "politici sectoriale care să dea rezultate".

La ora închiderii acestei ediţii, în data de 14 martie 2008, la sediul Ministerului Agriculturii avea loc întâlnirea dintre reprezentanţii crescătorilor de bovine şi cei ai procesatorilor de lapte din România, întâlnire mediată de către ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş. Despre rezultatele acestei întâlniri veţi vă vom informa în numărul viitor al ziarului Anunţuri Agricole, care apare în data de 26 martie 2008,

"Ceea ce sperăm să obţinem în urma acestei întâlniri este exact ceea ce am cerut, un preţ corect pentru lapte. În caz contrar, ne vom urma calendarul acţiunilor de protest", ne-a declarat preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Dorel Secară, înainte de începerea întâlnirii.

"Dacă până acum am fost sceptic în privinţa negocierilor cu procesatorii, sper că aceştia şi-au dat totuşi seama că trebuie să realizeze o negociere clară, concretă, şi nu una formală", a adăugat Secară.

Acesta a mai precizat că "un fapt pozitiv şi îmbucurător este totuşi că s-au sesizat şi instituţiile statului, şi anume cea a Primului-ministru, respectiv Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, în legătură cu problema preţului laptelui şi au solicitat Consiliului Concurenţei să intervină pe acest lanţ al laptelui în zona marilor supermarketuri şi să investigheze ce se petrece cu adaosul comercial practicat de acestea în cazul laptelui, oferindu-se, de asemenea, să medieze o întâlnire între producători, procesatori şi retaileri".

Potrivit lui Secară, un lucru extraordinar care s-a petrecut la două zile după protestele producătorilor de lapte este faptul că în supermarketuri a apărut deja lapte ieftin, la preţul de 2,3 şi 2,6 lei litrul, un preţ care se apropie de cel real, pe care consumatorii finali ar trebui să îl plătească.

"Creşterea de preţ pe care noi o solicităm pentru materia primă nu trebuie, sub nici o formă, să influenţeze preţul final al laptelui. Pe lanţul laptelui de la producător la raft, atât procesatorul, cât şi comerciantul, au un profit atât de mare, încât îşi pot permite să acopere plusul de preţ plătit pentru materia primă fără să crească preţul final de desfacere", a explicat acesta.

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008