Ultimele pregătiri la Şcoala de agricultură de la Voiteg

Practic, istoria şcolii de la Voiteg este mult mai veche. În anul 1926, când deputatul şvabilor din Parlamentul de la acea vreme, împreună cu secretarul general al Asociaţiei agricole a şvabilor, au propus ţăranilor să realizeze un centru de pregătire practică pentru tineretul care urma să activeze în agricultură.

În 1936 s-a lansat prima acţiune concretă în acest sens, prin propunerea înfiinţării şcolii agricole ca societate pe acţiuni, pentru a putea strânge fondurile necesare realizării proiectului. Două treimi din suma totală au fost, astfel, realizate prin „subscribţiuni” din partea agricultorilor, iar o treime a fost obţinută prin împrumut bancar ipotecar.

Începuturile şcolii au coincis, însă, cu perioada de recesiune economică, ce a durat până aproape de începutul anului 1934, şcoala intrând, de asemenea, într-o criză din care a fost salvată prin sprijinul financiar şi moral al profesorului Adolf  Munzinger de la Universitatea germană Hohenheim, fost coleg şi ulterior prieten al marelui agronom român Gheorghe Ionescu Şişeşti, care, la acea vreme, era ministrul agriculturii.

Printr-un ordin dat la sfârşitul anului 1934, şcoala agricolă de la Voiteg a fost acreditată de către guvernul României. Din păcate, în ultimii ani de funcţionare şi după închiderea acesteia, şcoala a fost realmente devastată de ultimul său director. Începând cu 2001, Karl Fritz Lauer a solicitat sprijinul Universităţii Agricole din Timişoara, ministrului german al agriculturii şi prim-ministrului landului Baden-Württemberg, pentru readucerea la viaţă a acestui proiect.

Iată că după aproape doi ani, cu sprijinul financiar consistent al părţii germane şi cu aportul instituţiilor româneşti implicate, se află în ultima etapă de acreditare Centrul româno-german de pregătire şi perfecţionare profesional în domeniul agriculturii de la Voiteg, judeţul Timiş, „copia” şcolii germane, o iniţiativă unică în ţara noastră.

Conceptul de şcoală agricolă

În Germania, şcoala Deula a fost concepută iniţial ca o şcoală de iarnă, pentru perfecţionarea ţăranilor, mai ales a tineretului, în perioadele lipsite de vegetaţie. După al doilea război mondial, în fiecare land s-a înfiinţat câte o astfel de instituţie, chiar câte două şcoli în landurile mai mari. Cursanţii beneficiază de instruire teoretică şi practică şi se adresează în primul rând celor care au absolvit sau frecventează cursurile unei şcoli profesionale de agricultură.

La Deula, pe baza unor contracte cu cele mai mari firme producătoare, se află toată gama de maşini şi utilaje agricole, de ultimă generaţie. Deula este însă o instituţie deschisă, care se adresează şi agricultorilor mai vârstnici, dar care doresc să se perfecţioneze pe plan profesional. Şcoala are şi o funcţie socială, de reintroducere în circuitul economic a şomerilor, organizând cursuri de stivuitori, drujbişti pentru silvicultură, sudori.

Această şcoală este practic o etapă în obţinerea diplomei de inginer agronom, eliberând cursanţilor, la absolvirea stagiilor de instruire, un certificat de pricepere, de competenţă profesională în domeniul agriculturii, recunoscut la nivel european.

Nevoia de profesionalizare

Noile condiţii concurenţiale din Uniunea Europeană, impun supravieţuirea pe termen lung doar a acelor ferme care au potenţial de dezvoltare, ai căror directori trebuie să fie bine pregătiţi, ai căror angajaţi trebuie să fie bine calificaţi, şi care, din punct de vedere financiar, reuşesc să-şi modernizeze dotarea tehnică.

Centrul româno-german de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul agriculturii de la Voiteg, reprezintă iniţiativa Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (USAMVB), cu sprijinul centru de pregătire similar din Germania şi al Forumului Democrat al Germanilor din Banat.

Pentru buna calificare a angajaţilor unei întreprinderi agricole, este necesar a se pune accentul pe pregătirea practică, pe lângă o pregătire teoretică bine fundamentată, adusă în permanenţă la zi cu ceea ce înseamnă tehnica modernă utilizată în agricultură. De aceea, Şcoala Agricolă de la Voiteg, va colabora cu firmele producătoare de tehnică agricolă, care îşi vor putea trimite angajaţii aici, la cursuri de perfecţionare.

Compania New Holland şi-a anunţat deja intenţia de a organiza, cu fonduri proprii, un curs pentru tractorişti la Şcoala agricolă. Dotarea celor trei hale, aflate deocamdată în etapa de renovare, se va realiza cu participarea efectivă a societăţilor agricole de pe piaţa românească de profil. Deja au răspuns pozitiv Ipso, New Holland România, Munax din Timişoara, Maschio-Gaspardo şi Tehnologia Agricolă.

Veniturile asociaţiei provin din resurse de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale, din valorificarea activităţilor desfăşurate, donaţii, sponsorizări ale persoanelor fizice şi juridice din ţară şi străinătate.
Instructorii care activează la Şcoala agricolă de la Voiteg sunt pregătiţi periodic la sediul Deula din Kirchheim-Teck, Landul Baden-Württemberg, costurile fiind suportate exclusiv de Ministerul Agriculturii al Landului amintit.

La sediul centrului român de pregătire, pe parcursul unui an de activitate, instruirile sunt structurate în două perioade: 1 octombrie - 31 martie şi 1 aprilie - 30 septembrie. În prima perioadă, se vor susţine trei instruiri a câte o săptămână, două instruiri de două săptămâni şi o instruire de două luni. În cea de-a doua perioadă, se organizează trei instruiri a câte trei săptămâni fiecare. Vor fi pregătiţi şi evaluaţi 38 de cursanţi pe serie, în total 342 cursanţi.

Şcoala de la Voiteg oferă şi spaţii de cazare pentru cursanţi, în total 35 de locuri, cantină şi alte facilităţi.
Ciprian Fora, directorul instituţiei, spune că şcoala va oferi certificări pentru mai multe ocupaţii în agricultură, respectiv agricultor în culturi vegetale şi creşterea animalelor, mecanic exploatare în cultura mare, agricultor perfecţionat pentru culturile de câmp ecologice şi fermier în producţia vegetală.

Prezent la Adunarea generală desfăşurată la finele lunii octombrie, rectorul USAMVB Timişoara, Alexandru Moisuc, a precizat: „La noi, toată lumea se pricepe la fotbal, politică şi... agricultură. Nu e însă chiar aşa. Personal, nu cunosc meserie şi facultate mai grea decât cea de agricultură.

Trebuie să învăţăm lumea să facă agricultură ştiinţifică, nu după ureche. Agricultorii trebuie să fie capabili să-şi folosească maşinile şi utilajele aşa cum se cuvine, pentru a le putea dovedi fiabilitatea şi performanţa”.

Articol publicat în revista Ferma nr. 10(54)/2007