UE: Cetăţenii europeni susţin subvenţionarea agriculturii

Majoritatea locuitorilor Uniunii Europene (83%) crede că subvenţiile pentru agricultură sunt necesare şi se declară în favoarea continuării susţinerii financiare a fermierilor în următorii zece ani, potrivit unui Eurobarometru pe tema Agriculturii şi Politicii Agricole Comune (PAC) realizat la sfârşitul anului trecut, în cadrul căruia au răspuns 26.761 de persoane din statele UE 27, dintre care 1.008 din România.

Mai mult chiar, potrivit studiului, 39% dintre intervievaţi sunt de acord ca subvenţiile acordate agricultorilor să fie majorate, 33% sunt de părere că ar trebui să rămână la nivelul actual, în timp ce 14% consideră că ar trebui reduse. Cei mai mulţi susţinători ai majorării subvenţiilor sunt grecii (74%), bulgarii (73%) şi estonienii (69%), dar şi românii (62%).

În ceea ce priveşte bugetul UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ce se ridică, în prezent, la aproape jumătate din bugetul total al UE, 46% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu felia mare pe care o primeşte agricultură, iar 20% din totalul respondenţilor la sondaj consideră chiar că aceşti bani sunt insuficienţi, în timp ce 17% cred că banii pentru agricultură sunt prea mulţi.

62% dintre români nu au auzit de PAC

Chiar dacă 90% dintre participanţii la cercetare consideră agricultura şi mediul rural ca fiind probleme vitale pentru viitorul Europei, Politica Agricolă Comună este, în mare parte, necunoscută europenilor. Astfel, numai 41% dintre persoanele intervievate au auzit de PAC (66% în Franţa, care este principalul beneficiar), însă doar 13% ştiu ce reprezintă aceasta.

România, împreună cu Ungaria, se numără printre statele unde politica agricolă este cel mai puţin cunoscută, în proporţie de 28%, respectiv 27%.

Între priorităţile UE menţionate de persoanele intervievate se numără produsele de bună calitate (59%), preţuri rezonabile (49%), un nivel just de viaţă pentru agricultori şi protejarea mediului (41%).
Românii, în schimb, consideră prioritară calitatea produselor în proporţie de numai 38%, dar 66% vor asigurarea unor condiţii corecte de viaţă în mediul rural.

În privinţa protejării mediului, numai 21% dintre români consideră problema prioritară, un nivel redus de interes fiind şi în alte state nou intrate în UE, în timp ce în ţările nordice, precum Suedia şi Danemarca, interesul este în proporţie de 75%, respectiv 65%.

UE: Cine sunt beneficiarii fondurilor agricole europene?

Statele membre UE trebuie să publice până la sfârşitul lunii aprilie a acestui an beneficiarii fondurilor agricole provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Fondul  European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), precum şi sumele primite de fiecare beneficiar în anul financiar 2008-2009.

Anul trecut, Germania a fost singura ţară care a refuzat să dea publicităţii lista, denunţând încălcarea normelor privind protecţia datelor personale, însă, în cele din urmă, şi beneficiarii subvenţiilor din această ţară au fost cunoscuţi, după ce  Comisia Europeană a avetizat că statul german va fi penalizat dacă nu se supune acestei reguli de transparenţă a distribuirii banilor europeni.
Publicarea listelor cu beneficiarii fondurilor agricole europene a stârnit, în anii precedenţi, numeroase controverse, după ce datele publicate au arăţâţ că Franţa, de exemplu, a reuşit „performanţa” de a nu avea nici măcar un agricultor printre cei 24 de beneficiari ai unor subvenţii mai mari de 500.000 de euro sau că fondurile agricole europene au crescut substanţial veniturile proprietarilor bogaţi de terenuri, în frunte cu regina Elizabeta a Marii Britanii şi prinţul moştenitor Charles, precum şi ale unor multinaţionale din industria agroalimentară sau chiar ale unor grupuri de produse de lux din domeniul producerii băuturilor alcoolice.
Linkuri către site-urile statelor membre unde pot fi găsite informaţii despre beneficiarii plăţilor efectuate în baza PAC: http://ec.europa.eu/agriculture/funding/index_ro.htm


R. Moldova: Biogaz produs din borhot deshidratat
Fabricile de zahăr din Republica Moldova tatonează, în prezent, oportunităţile de producere a energiei regenerabile din resturi agricole. Potrivit Oficiului pentru schimbarea climei din Moldova, una din fabricile din nordul ţării intenţionează să îşi reducă cheltuielile energetice prin arderea deşeurilor de la producerea zahărului, informează portalul www.agravista.md.

Proiectul prevede construcţia unei staţii de prelucrare biologică a deşeurilor, în scopul obţinerii biogazului şi a fertilizanţilor organici pentru sol. La o capacitate de producţie anuală de 300 de mii de tone de sfeclă de zahăr se obţin circa 80 de mii de tone de borhot deshidratat - deşeu care nu are în prezent altă utilizare şi poluează atmosfera.

Capacităţile anuale de producţie a energiei regenerabile vor depăşi 10 milioane de metri cubi de biogaz, dintre care 70% va fi metan, ce va permite reducerea consumului de gaze naturale cu 50%. Costul proiectului este de 10 milioane de euro, iar investiţiile se estimează că vor fi recuperate în termen de 8 ani. Staţia urmează să fie dată în exploatare până în 2012.

Bulgaria: Bariere împotriva OMG

Parlamentarii bulgari au votat, luna trecută, după mai multe zile de dezbateri, o serie de amendamente restrictive care, deşi nu includ în mod specific interzicerea culturilor OMG, fac practic imposibilă cultivarea acestora de către fermieri în scop comercial sau în câmpuri de testare.

Amendamentele adoptate luna trecută de Parlamentul de la Sofia interzic cultivarea plantelor modificate genetic în perimetrul zonelor protejate legal instituite prin Legea Ariilor Protejate, precum şi în zonele protejate care fac parte din Zona Ecologică Naţională reglementate prin Legea Biodiversităţii.

Potrivit legii, culturile modificate genetic nu vor fi permise pe o zonă de 30 de km în jurul ariilor protejate, pe o zonă de 10 km din jurul stupilor de albine şi pe o zonă de 7 km din jurul culturilor certificate ecologic.

Bulgaria a devenit, astfel, prima tara din Europa care introduce o restrictie atat de severa pentru toate tipurile de culturi modificate genetic.

UE: Standarde similare pentru toţi fermierii

Comisia Europeană ar trebui să oblige celelalte mari puteri agricole ale lumii să adopte standarde similare cu cele comunitare dacă doresc să îşi exporte produsele pe pieţele Uniunii, susţine preşedintele Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, Paolo de Castro.

Standardele şi regulile impuse fermierilor europeni ar trebui respectate de fermierii din alte state care vor să îşi vândă produsele pe piaţa comunitară, în condiţiile în care, potrivit lui de Castro, Europa importă mai multe produse agricole şi agroalimentare din întreaga lume decât SUA, Canada şi Australia la un loc, iar 85% din exporturile agricole ale Africii sunt destinate pieţelor din Europa.

În caz contrar, fermierii europeni sunt profund dezavantajaţi de competiţia neloială cu fermierii din restul lumii.