Ferma Agroind Focşani a inaugurat noul adăpost

Evenimentul a fost onorat de prezenţa unui public diversificat: de la ambasadorul Suediei, Anders Bengtcen, la politicieni - Adrian Rădulescu, de la oficialităţi locale - primarul comunei şi prefectul judeţului, la reprezentanţi ai ministerului agriculturii - Sorin Chelmu, şi companii furnizoare de inputuri.

Atmosfera destinsă creată între participanţi nu a fost lipsită de „reproşurile” şi „împunsăturile” prieteneşti ale celorlalţi fermieri. Un lucru este clar: concurenţa între cei mai mari fermieri care au participat la inaugurare este evidentă şi se întrec în realizări, atât pentru partea de cultură de câmp cât, mai ales, pentru partea de management al fermei zootehnice. Cel mai „savuros” dialog a avut loc între decanii de vârstă ai crescătorilor de animale: doctorul Mihai Petcu şi gazda evenimentului.

De la datorii, la investiţii şi profit!

Petrică Azoiţei (foto), proprietarul fermei, a ţinut să aducă aminte participanţilor câteva date din istoria fermei. Societatea comercială Agroind Focşani a fost înfiinţată în 1991, cu şase acţionari. Domeniile de activitate s-au păstrat de la începuturi: ferma vegetală de 700 ha, suprafaţa irigată prin investiţia realizată cu proiectul pe Măsura 125, o lizieră de protecţie de 25 ha, ferma de vaci de lapte cu un efectiv de 750 de capete, din care 350 mulgătoare, cu o producţie medie de 25 litri/cap vacă, storcător de dejecţii şi o lagună de 7.000 metri cubi, la care se adaugă lagune betonate cu capacitatea de 12.000 metri cubi, ferma de porci cu 3.000 de capete cu o producţie medie pe an de 210 tone, fabrica de nutreţuri combinate dar şi sectorul de mecanizare şi întreţinere a utilajelor.

În anul 1995, după ce a fost privatizată societatea, aceasta a fost preluată de actualul proprietar cu o datorie de 15 miliarde de lei, care însemnau 800 de mii de dolari la acea vreme. Datoria a fost plătită într-o perioadă de zece ani, la condiţiile pieţei bancare de atunci, cu o dobândă de 150%!

De atunci şi până în prezent, ferma a fost modernizată şi adaptată condiţiilor noi de a lucra pământul şi de a produce lapte, prin proiecte SAPARD. În 2005 a fost implementat primul proiect, cu o valoare de 200 de mii de Euro, prin care au fost achiziţionate utilaje de lucrat câmpul (tractor, plug, presă, semănătoare, cultivatoare).

A urmat cel de-al doilea proiect, în 2006, în valoare de 600 de mii de euro, prin care s-au finanţat o bucătărie de furajare, tractoare şi o linie de furajare pentru porci. De asemenea, s-a investit, printr-un alt proiect - derulat împreună cu Banca Mondială - într-o staţie de irigaţii, în valoare de un milion de euro.

Un proiect de 2 milioane de Euro

Pentru a reveni în zilele noastre, vorbim de un proiect de investiţii pe Măsura 121, în valoare totală de 2 milioane de euro, a cărei componentă a fost inaugurată acum. Proiectul este compus din următoarele investiţii:

• grajd în valoare de 384.400 euro, realizat împreună cu firma Hörmann (Germania)
• sala de muls DeLaval în valoare de 160.000 euro
• utilaje agricole (tractor, combină, remorci tehnologice, maşină de recoltat furaje) în valoare de 600.000 euro, achiziţionate de la compania Claas
• componentă de construcţii şi montaj în valoare de 382.000 euro

Grajdul realizat de compania Hörmann, cu o capacitate de 200 de capete, este unul dintre cele mai moderne şi întruneşte toate condiţiile de bunăstare a animalelor. Construcţia este uşoară, pe structură de lemn, cu pereţii semi-deschişi, cu sistem de ventilaţie a aerului şi sistem automat de curăţare cu plug raclor.

Grajdul este structurat cu o cale de acces centrală, pe care poate intra o remorcă tehnologică pentru furajarea animalelor, iar în stânga şi dreapta căii de acces se află boxele cu adăpători, sistem de scărpinat pentru vaci şi ventilatoare. Dejecţiile sunt colectate într-un sistem de canale şi în lagunele subterane unde urmează să se decanteze pentru a fi folosite ulterior ca îngrăşământ natural.

Adăpostul este prevăzut cu o cale de acces a vacilor către sala de muls, realizată de DeLaval, care are un sistem paralel a câte 12 posturi, şi care înlocuieşte sistemul vechi de muls la conductă, pe care proprietarul a decis să-l vândă. Sala de muls este prevăzută cu câte un calculator la fiecare post, care monitorizează calitatea şi cantitatea de lapte a fiecărui animal.

Planuri de viitor? Cât mai multe!

Planul de rentabilizare a fermei şi de modernizare nu se opreşte aici, Petrică Azoiţei dorind ca în următorii doi ani să construiască cel de-al doilea grajd, după modelul celui inaugurat acum, amplasarea de turbine eoliene, realizarea unei instalaţii de biogaz. În plus, intenţionează să ia în arendă încă 350 hectare de teren pe care să îl irige cu instalaţii de irigat mobile. La toate acestea se adaugă realizarea unui câmp fotovoltaic pe o suprafaţă de 2-3 ha, în proximitatea fermei

Nici pe plan zootehnic viitorul nu se anunţă a fi unul fără investiţii. Este în fază de proiect o fermă de îngrăşare a taurinelor din rasa Limousine şi Charolaise, cu o capacitate de 200 de capete. Şi asta nu e tot...

Vor urma realizarea unui iaz de peşte cu o suprafaţă de 2 hectare, un sistem de depozitare a cerealelor cu o capacitate de 700-800 tone şi, în cele din urmă, împădurirea a 20 de hectare de teren pe valea Siretului.

Rar mi-a fost dat să văd un plan de dezvoltare atât de ambiţios la un fermier român. Nu îmi rămâne decât să îl felicit pentru rezultatele pe care le are acum şi care îi permit să-şi facă planuri atât de mari pentru viitor.

Parteneriat cu procesatorul

Revenind acum la sectorul de producţie a laptelui, gazda noastră a ţinut să sublinieze că nu ar fi reuşit să ajungă unde este astăzi dacă nu ar fi avut un partener constant în procesatorul de lapte - Danone, către care livrează zilnic 9 tone de lapte. Compania specializată în producerea de iaurturi a venit la eveniment cu o echipă consistentă, condusă de directorul general din România, Stephane Batoux, şi de directorul de achiziţie lapte, Gheorghe Petrişor.

Proprietarul fermei menţiona faptul că ajutorul cel mai mare pe care i l-a putut acorda Danone a constat într-un împrumut financiar fără dobândă, pe o perioadă medie. În acest caz putem vorbi de un parteneriat adevărat între fermier şi procesator: fermierul a predat timp de zece ani către procesator o cantitate de 20 de milioane de litri de lapte, la o calitate premiată de opt ori cu locul I.