Extensia participativă
Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, în întreaga lume, o misiune socială. Da! În societatea recentă, Universităţile încep să treacă de la cercetarea asupra... de la cercetarea despre... la cercetarea cu ... respectiv alături de societate şi asta spre binele comun.
Din ce în ce mai mult, în societatea românească începe să se vorbească despre EXTENSIE; în ultima perioadă, am citit sau auzit diverse definiţii, concepţii şi păreri, unele chiar interesante. Personal, nu îmi permit să definesc extensia, pentru că am senzaţia că această extensie încă nu merge.
Oricum, extensia, în cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate, reprezintă una din activităţile principale care se derulează prin departamentele sau cooperativele de extensie care funcţionează pe lângă (a nu se citi paralel sau separat de) Universităţi, indiferent de profilul acestora. În fapt, în societăţile consolidate, universitatea publică are menirea de a crea şi a disemina noi cunoştinţe în serviciul societăţii, în folosul şi cu scopul dezvoltării acesteia.
Aşadar, prin extensie, rezultatele cercetărilor elaborate şi obţinute de către universitate ajung să fie aplicate şi utilizate concret de către societate.
Putem spune că extensia este o punte de legătură intre rezultatele cercetării şi experienţa practică; în cazul agriculturii, extensia face legătura între ceea ce statul doreşte de la fermier şi ceea ce fermierul doreşte de la stat. Prin fondurile alocate de către stat, cercetarea agricolă susţine, în fapt, ceea ce doreşte statul să facă fermierul.
În acelaşi timp, experienţa practică din fermă exprimă ceea ce fermierul ar vrea să-i ofere şi să-i asigure statul. De la societate la societate, de la ţară la ţară, între stat şi fermă există, nu-i aşa?, aproape întotdeauna, divergenţe.
Acestea se rezolvă, mai bine sau mai rău, prin diferite forme şi modele de extensie; trei sunt insă modelele care par interesante:
Modelul ierarhic, tradiţional situează în vârf cercetarea (vezi figura alăturată), diseminată mai apoi prin intermediul extensiei, şi, în final, aplicată în fermă, respectiv în societate. Prin dispunerea sa verticală şi în societatea actuală românească, modelul poate avea suficiente neajunsuri; practic, chiar în condiţiile fiinţării extensionistului, lipsa de comunicare poate rupe lanţul la nivelul oricărei verigi. Adaptată realităţilor noastre, nefuncţionarea acestor legături are ca rezultat faptul că nimeni nu transpiră şi nu transmite nimic... cel puţin pentru ceilalţi.
Modelul bipartenerial promovează conlucrarea şi parteneriatul între fiecare dintre cele trei piese ale ansamblului. Adaptat realităţilor noastre, rezultatul este că, în situaţia în care doi dintre cei trei parteneri ştiu unul de existenţa celuilalt şi încearcă să transmită sau să ceară ceva, acest lucru devine posibil, chiar dacă a treia piesă a ansamblului şchiopătează.
Modelul integrat stimulează acţiunile comune între cele trei elemente ale ansamblului. În acest model, cei trei participanţi devin deopotrivă activi, transpirând şi emanând soluţii pentru problemele lor, în fapt, pentru problemele societăţii.
Extensionistul, în ţările în care l-am întâlnit, este un om extraordinar. În principiul, România nu are extensionişti, nu are meseria de extensionist - unităţile noastre de consultanţă au consultanţi. În ţările cu tradiţie, extensionistul este o persoană propusă de către universitatea care l-a şcolit (şi care continuă să-i „alimenteze” cunoaşterea), acceptată de către comunitate şi finanţată parţial de către aceasta, parţial de către stat. Aşadar, extensionistul are girul comunităţii, dar răspunde de cunoştinţele transmise societăţii în faţa universităţii.
În acest ansamblu, şi considerând realităţile ţării noastre, fermierii nu trebuie să devina nici subiecţii, nici subordonaţii şi nici măcar clienţii extensionistului sau universităţii; participaţia sub formă de coopţiune, cooperare sau consultare a fost încercată de prea multe ori la noi ca să mai dea rezultatele scontate.
Cred eu, în stadiul evolutiv actual al societăţii noastre, alternativele colaborare şi parteneriat pot fi încercate, cu gândul că, într-o societate viitoare, acţiunile colective sugerate prin modelul extensiei integrate se vor multiplica şi vor deveni operaţionale.
Elementele prezentate sunt, poate, doar o teorie prea greoaie şi prea plictisitoare pentru fermierii noştri - dar extensia nu este doar problema dânşilor. Pentru fermierii noştri, vestea cea bună este faptul că statul şi universitatea încep să-şi dea mâna spre a rezolva problemele societăţii.
Spre exemplu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara derulează o serie de proiecte de extensie - unul dintre ele, proiect finanţat de către Banca Mondială prin Ministerul Agriculturii UMP şi denumit extensie participativă - încearcă să-şi găsească colaboratori şi parteneri pentru susţinerea fermei de vaci cu lapte (tehnologii de exploatare şi întreţinere a vacilor cu lapte, nutriţie şi bază furajeră, igiena şi calitatea laptelui, norme UE, echipamente şi instalaţii zootehnice, managementul fermei, tipuri şi modalităţi de asociere, reproducţie şi ameliorare, etc.).
Aşadar, stimaţi fermieri, îndrăzniţi, răzbiţi, cereţi, întrebaţi, informaţi-vă, speraţi; bunăstarea Dumneavoastră şi a noastră, deopotrivă, chiar dacă va mai trebui sa treacă ceva timp până când ii vom culege roadele, va fi rezultatul unei acţiuni conjugate. În ce mă priveşte, sper, de dragul unui viitor mai bun, ca societatea românească să se deschidă în chip autentic spre colaborare şi parteneriat.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005
Articole corelate
Colectivul de specialişti şi colaboratori actuali ai revistei Ferma
[ continuare ]
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am...
[ continuare ]
În numărul de faţă încercăm să dezvăluim câteva tehnici şi unelte de lucru utilizate în... [ continuare ]
Dezvoltare rurala
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din ...
[ continuare ]
Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, ...
[ continuare ]
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru ...
[ continuare ]
Societatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau ...
[ continuare ]
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă ...
[ continuare ]
Salvarea satelor de la degradarea continuă actuală şi intrarea lor pe spirala unei evoluţii care duce la ...
[ continuare ]
Un fermier din Noua Zeelandă a obţinut o recoltă de grâu de 15,637 tone/ha, doborându-şi, astfel, ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Sistem alternativ de producere a furajelor în fermele zootehnice
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Acord din 17 martie 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui