Dimensiunea exploataţiilor agricole

 
 
1 2 3 4 5
Dezvoltare rurala, 21 Apr 2010 - 14:00, 0 comentarii
Ferma de vaci de la Curtici

• în Uniunea Europeană şi în România



Cu privire la dimensiunea fizică (ha, capete de animale) a fermelor (exploataţiilor) agricole în România se poartă multe discuţii, unele având la bază doctrine economice şi politice, altele mentalităţi (de regulă învechite), iar altele necesitatea obiectivă de compatibilizare a structurilor agricole româneşti cu cele din UE - spaţiu economic, politic, juridic şi cultural spre care România doreşte să adere. De asemenea, în literatura ştiinţifică de specialitate sunt prezentate numeroase tehnici, metode şi modele de optimizare a mărimii şi structurilor fermelor, având la bază conceptul de economie de scară.

Trecând peste considerentele doctrinare şi cele de mentalitate (de cele mai multe ori încremenite în practica agriculturii socialiste), în articolul de faţă dorim să prezentăm experienţa europeană în domeniul mărimii fizice (pentru că există şi o mărime economică, dar, în majoritatea cazurilor, strâns corelată cu cea fizică) în UE precum şi un comentariu cu privire la posibilităţile (tendinţele) României în această direcţie.

 

Evoluţia exploataţiilor agricole în ţările UE
Tabelul 1

/apps/ferma/resources/imagini/0189dee22735e584c627f5801de3ba8e_evolutia-exploatatiilor.jpg

 

Este necesar de prezentat şi dimensiunile exploataţiilor (ha) din ţările care au aderat la UE din mai 2004, precum şi în România şi Bulgaria, în ordine descrescătoare: Cehia 100 ha, Slovacia 31 ha, Estonia şi Letonia 12 ha, Polonia 8 ha, Slovenia 6 ha, Lituania, Ungaria şi Bulgaria 4 ha, România 2,5 ha, media ţărilor CEE fiind 5 ha, adică de patru ori mai mică comparativ cu suprafaţa medie a fermelor din ţările (15) membre ale UE.

Este util de spus că în Cehia şi Slovacia suprafeţele exploataţiilor se referă la asociaţiile şi societăţile agricole create după 1989 în fosta Cehoslovacie, ca forme dominante de exploatare în agricultură.
Cu privire la suprafaţa medie de circa 2,5 ha din România, trebuie subliniat că aceasta maschează o dispersie extrem de mare, pe care o vom prezenta în continuare:

Tabelul 2

/apps/ferma/resources/imagini/9868c50e5d1a13bd4e0887fe4345f8de_dispersie-exploatatii.jpg

 

Exploataţiile de creşterea animalelor existente în România (date 2002) au în linii mari aceiaşi dispersie ca şi în cazul exploataţiilor de profil vegetal (de la ferma de subzistenţă până la mari latifundii). Vom exemplifica structura şi mărimea exploataţiilor de vaci cu lapte şi de porci:

Tabelul 3

/apps/ferma/resources/imagini/0c9092f930f2e28550d457fb8fad9ed6_marime-exploatatii.jpg

 

Tabelul 4

/apps/ferma/resources/imagini/6eb7b85ea14843dbd38345d7e47fee0b_marime-exploatatii-2.jpg

 

Din analiza sumară a datelor prezentate în tabelele 2, 3 şi 4 avem posibilitatea să desprindem câteva concluzii cu privire la mărimea şi structura exploataţiilor agricole din România:

1. majoritatea exploataţiilor agricole româneşti au dimensiuni reduse, atât ca suprafaţă (4,14 milioane de exploataţii - 93% - au suprafaţa sub 5 ha) cât şi ca efective de animale (1,13 milioane de exploataţii - 96% au 1 sau 2 vaci, iar 1,9 milioane de gospodării - 72% cresc 1 sau 2 porci);

2. la polul opus, în România există un număr de exploataţii agricole cu suprafeţe extrem de mari (de peste 10.000 ha), acestea fiind total atipice pentru fenomenul agrar din UE. Acest tip de exploataţii agricole de tipul marilor latifundii sunt caracteristice economiilor agrare latino-americane şi nicidecum exploataţiilor din ţările evoluate economic (inclusiv SUA);

3. şi în România se conturează posibilitatea consolidării exploataţiilor privat-familiale de tipul celor (vest) europene, în sensul că, la această dată, există exploataţii cu caracter comercial (circa 325 mii care deţin 3,25 milioane ha, circa 3500 exploataţii care au peste 10 vaci -  media 46 capete - şi aproape 4000 de exploataţii care cresc peste 50 de porci), embrionii viitoarelor ferme performante şi compatibile cu cele din UE;

4. cu referire la soluţiile posibile şi/sau optime de viitor pentru mărimea şi structura exploataţiilor agricole sunt multe opinii.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Dimensiunea exploataţiilor agricole
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Dimensiunea exploataţiilor agricole
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Să nu ne temem de...
Managementul fermei, 18 Nov 2009 - 16:00, 3 comentarii

Atunci când respingi, cu vehemenţă, o anumită acţiune sau negi un fapt care s-a petrecut în realitate,... [ continuare ]

„Fermierul anului 2009”...
Dezvoltare rurala, 17 Feb 2010 - 14:00, 0 comentarii

Nick Padwick, managerul unei exploataţii agricole din Stoughton, un sat din ţinutul Leicestershire din centrul... [ continuare ]

Dezvoltarea cere investiţii
Finantari in Agricultura, 19 Feb 2010 - 15:00, 0 comentarii

Capitalul joacă un factor important pentru redresarea exploataţiilor agricole, dezvoltarea acestora fiind... [ continuare ]

Calculul efectivelor de...
Zootehnie, 30 Jul 2010 - 11:00, 0 comentarii

Pentru exemplificare, considerăm o unitate de creştere şi îngrăşare a porcinelor, cu o matcă proprie care... [ continuare ]

Norme europene pentru...
Agro Legislatie, 06 Apr 2010 - 15:00, 0 comentarii

Aderarea României la Uniunea Europeană pune în faţa cetăţenilor ţării - indiferent de domeniul... [ continuare ]

Dezvoltare rurala

Bălţata Românească, la...
Nicoleta Dragomir , 23 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din ... [ continuare ]
Extensia participativă
Ioan Huţu , 12 Jul 2010 - 15:00, 0 comentarii
Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, ... [ continuare ]
Transformări structurale...
Ioan Huţu , 07 Jul 2010 - 15:00, 0 comentarii
Există două argumente principale pentru care tehnologii şi proiectanţii Unităţii de Extensie din cadrul ... [ continuare ]
Am făcut totul de la zero
Nicoleta Dragomir , 21 Jun 2010 - 15:00, 0 comentarii
“O fermă nu poţi s-o duci fără bani: muncitorii aşteaptă salariile, vacile aşteaptă mâncare. Pentru ... [ continuare ]
Despre lenevie, sărăcie...
Teodor Maruşca , 10 Jun 2010 - 15:00, 0 comentarii
Societatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau ... [ continuare ]
Afacere de familie 3 în 1:...
Nicoleta Dragomir , 18 May 2010 - 14:00, 0 comentarii
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă ... [ continuare ]
Şi tu poţi să faci ca ei...
Ioan VINTILĂ , 13 May 2010 - 10:00, 0 comentarii
Salvarea satelor de la degradarea continuă actuală şi intrarea lor pe spirala unei evoluţii care duce la ... [ continuare ]
UE: Cetăţenii europeni...
Ferma , 05 May 2010 - 12:00, 0 comentarii
UE: Cetăţenii europeni susţin subvenţionarea agriculturii [ continuare ]
Noua Zeelandă: 15,637...
Ferma , 05 May 2010 - 12:00, 0 comentarii
Un fermier din Noua Zeelandă a obţinut o recoltă de grâu de 15,637 tone/ha, doborându-şi, astfel, ... [ continuare ]
Dimensiunea exploataţiilor...
Ferma , 21 Apr 2010 - 14:00, 0 comentarii
• în Uniunea Europeană şi în România [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole