ForumDespre lenevie, sărăcie şi infracţionalitate
Casă dărăpănatăSocietatea umană a apărut, s-a dezvoltat şi a dăinuit în timp prin muncă şi ordine, de bună voie sau impusă, sub forma unor comunităţi gentilice, tribale, comunale, regionale, statale, etc.
Înainte vreme cine abandona mediul de viaţă comunitar era lipsit de ocrotirea semenilor, fiind expus pierzaniei. În aceste colectivităţi umane se păstrau cu sfinţenie limba, tradiţiile şi obiceiurile, împreună cu perceptele morale ce le asigurau supravieţuirea. Cine se abătea într-un fel sau altul de la cutumele respectivei comunităţi, risca să fie pedepsit de sfatul obştii, înlăturat sau chiar îşi pierdea viaţa dacă actul săvârşit leza mai grav semenii săi.
Răul de la oraş...
Odată cu apariţia şi dezvoltarea oraşelor, pe lângă unele binefaceri de civilizaţie, aglomerările umane au adus cu ele multe rele. Aici îşi găseau mai uşor de „lucru” hoţii, cerşetorii, prostituatele şi alţi indivizi certaţi cu munca cinstită, deoarece se pierdeau în mulţime, îşi ştergeau mai uşor trecutul, fiind mai greu de prins asupra faptelor lor nedemne. La oraş se aciuiau adesea scursorile satelor, cu diferite apucături imorale, alungaţi de semenii lor din spaţiul rural.
Mediul rural, unde toţi se cunoşteau între ei, era cu mult mai moral şi greu de suportat de către răufăcători, care, odată identificaţi, erau ignoraţi de restul comunităţii la diverse întruniri, cum ar fi: biserică, horă, cârciumă, pe stradă sau riscau să fie alungaţi din comunitate dacă recidivau.
M-am întrebat, de multe ori, de ce la sate nu sunt "boschetari" sau copii ai străzii, de ce se întâlnesc numai în oraşe, şi cu cât mai mari oraşele cu atât mai numeroşi sunt oamenii nimănui? La fel, de ce în mediul rural nu sunt cerşetori? Nu sunt, pentru că toată lumea de la sate, tineri, bătrâni, neputincioşi chiar, muncesc din greu pe ogor sau cu animalele, ca să aibă ce mânca, dispreţuind profund lenevia şi pe cei leneşi.
Oricât de sărman ar fi un om la sat, el munceşte cu ziua pe la ceilalţi gospodari care îi dau de mâncare, haine şi chiar adăpost, fie şi într-un grajd lângă animale; altfel, ar pieri. În mediul rural, nu s-a văzut încă un om harnic muritor de foame. În schimb, oameni leneşi care acum s-au înmulţit, în loc să muncească iau calea oraşului sau şi mai grav a străinătăţii, unde ne fac de ruşine naţia.
Oriunde se ştie că cei leneşi, pentru a trăi în afara spaţiului rural, au două alternative: să cerşească sau să tâlhărească, fiind un permanent pericol pentru ceilalţi.
Lupta cu lenea
Vorba unei bătrâne din satul meu, „Maică, golu’ te bagă-n casă, dar foamea te scoate afară ”. Cât adevăr ascunde această zicală! De foame, oameni fără nici un căpătâi, au acum libertatea să colinde în toată Europa, să stea cu mâna întinsă, să fure bunurile altora, care muncesc cinstit.
Exerciţiul l-au făcut în ţară, în familie şi penitenciare, unde se şcolesc, după care înspăimântă continentul cu apucăturile lor prădalnice. În marea lor majoritate îşi spun rromi de la români şi România, nu de la etnia lor, de parcă Johann Strauss ar fi compus opereta Voievodul romilor şi Ion Budai Deleanu ar fi scris epopeea Romiada!?
Datorită faptelor acestor indivizi certaţi cu cele mai elementare reguli de muncă şi igienă, aspecte intens mediatizate de ţările europene, mulţi oameni care lucrează cinstit în străinătate, cetăţeni ai României, au de suferit şi de pe urma unei confuzii regretabile, abil folosite de mai marii răufăcătorilor, traficanţi de carne vie, proxeneţi etc., mulţi posesori de palate şi limuzine luxoase.
De ce ne este teamă să spunem lucrurilor pe nume, de ce lăsăm răul să se extindă şi să se adâncească, acum când trebuie să ne recunoaştem, fără perdea, greşelile care ne înconjoară, înainte ca să acţionăm pentru îndreptarea lor?
Spaţiul rural românesc, din nefericire a ajuns poate cel mai mare furnizor de infracţionalitate transfrontalieră, datorită unor indivizi care, în loc să muncească acasă cinstit în agricultura sau alte sectoare, preferă să plece în alte ţări, să stea la mila UE sau să se dedea la fel de fel de infracţiuni, străine spiritului românesc autentic şi european.
Dar aceşti indivizi, certaţi cu legile şi morala creştină, sunt conaţionalii noştri, pentru care societatea civilă trebuie să facă mai mult în direcţia educaţiei, pregătirii profesionale, pentru a practica o meserie, ajutor concret pentru a munci şi câştiga suficient pentru o viaţă normală.
Bunele intenţii trebuie să găsească ecou în rândurile acestor leneşi din tată-n fiu, care considerau sau mai consideră încă munca nedemnă de „rangul” lor.
Debarasarea de vechile apucături se face anevoios, şi lupta cu lenea trebuie să înceapă din cea mai fragedă vârstă, altfel riscăm ca cei tineri să calce pe urmele adulţilor, cărora le vine greu, dacă nu imposibil, să se lecuiască de lene şi infracţiuni, fiind astfel o povară pentru noi toţi cei din această generaţie sau, Doamne fereşte, pentru generaţiile viitoare.
Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008
Articole corelate
Prezentul ne face, fără să vrem, martorii unui proces în plină desfăşurare, de demontare şi demitizare a unor... [ continuare ] 
Măsura 322 se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei... [ continuare ] 
Un sondaj Insomar, dat recent publicităţii, relevă aspecte tulburătoare cu privire la mediul rural românesc, precum... [ continuare ] 
Peste douăzeci de producători agricoli din judeţul Arad şi-au prezentat produsele în cadrul primei ediţii a... [ continuare ] 
Revin mereu într-unul din acele locuri binecuvântate de Dumnezeu, în care parcă timpul s-a oprit... [ continuare ]
Dezvoltare rurala
În ziua de 29 septembrie 2011, în satul Doaga, lângă Focşani, ferma de vaci Agroind, a lui Petrică ... [ continuare ]
Casă pentru aproape un milion de români, Spania este o ţară cu un potenţial agricol uriaş, însă din ... [ continuare ]
Spania este numărul doi în Europa şi pe locul opt în lume din punct de vedere al suprafeţelor dedicate culturilor ... [ continuare ]
O familie originară din judeţul Constanţa a încropit o afacere în domeniul procesării laptelui, ... [ continuare ]
Un dicton consacrat spune că „Informaţia înseamnă putere”. În orice caz, mai ales în ... [ continuare ]
Comisia Europeană a acordat “Magiunului de Topoloveni” prima certificare de Indicaţie Geografică ... [ continuare ]
Maaike şi Hans Plaggenmarsch, de 29 şi 31 de ani, ambii de profesie ingineri zootenişti, derulează proiecte şi ... [ continuare ]
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demareaza cea mai amplă campanie de informare a ... [ continuare ]
În partea de est a Sibiului, pe drumul judeţean 106 Sibiu - Agnita, începând cu kilometrul 9, pe ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Succes agricol în Vaslui, datorită geneticii ultra-performante Euralis
- Noile tractoare TAG
- 62 de firme româneşti la „Săptămâna Verde”
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Ordin nr. 340 din 02 iunie 2009
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole