Cu ferma la spinare, afară din sat!
Aflat în goana nebună de la o instituţie la alta, de la un program la altul, pentru a accesa nişte fonduri ca să-şi dezvolte sau să înfiinţeze o fermă de animale, crescătorul se loveşte, mai devreme sau mai târziu, de obscuritatea şi absurditatea unor norme impuse ba de ministerul sănătăţii, ba de cel al mediului sau de prevederile sanitar-veterinare.
Cum trebuie să arate ferma, la câţi metri distanţă de comună trebuie amplasată? Sunt unele dintre cele mai “la modă” întrebări.
Dacă luăm o situaţie particulară, cum este zona montană, constatăm cu suprindere că nu există prevederi speciale. Şi nu numai atât. De la un minister la altul, ordinele se bat cap în cap.
Aş dori să fac şi o paranteză. Deşi se împlinesc, la momentul realizării acestei pagini, peste trei săptămâni de când am solicitat, în scris şi oficial, câteva răspunsuri din partea dlui Gabriel Predoi, director general al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare - ANSVSA, domnia sa nu a găsit de cuviinţă să ne transmită informaţiile cerute.
Zona montană, îngrădită de norme restrictive
Interviu cu Dnul Artur Ludovic Kovaci, Director Adjunct Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Hunedoara
Nicoleta Dragomir: Un crescător hunedorean din zona montană a judeţului doreşte să acceseze un fond Sapard sau Fermierul. Unde se împotmoleşte în demersul său?
Artur Ludovic Kovaci: În primul rând, trebuie lămurită situaţia juridică a terenurilor agricole. În judeţul Hunedoara circa 70% din suprafaţa agricolă este inclusă în zona montană. Unde nu a existat CAP, situaţia este critică, pentru că nu s-au mai reactualizat cărţile funciare de zeci, chiar sute de ani.
Acum fiecare trebuie să-şi rezolve situaţia pe cont propriu, deşi cetăţenii din zona montană ar fi trebuit să-şi depună cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 247 privind restituirea terenurilor agricole. Majoritatea nu au făcut-o şi să-i aduci la zi prin procese de uzucapiune sau succesiune după trei - patru generaţii, costă foarte mult.
N.D.: Să spunem că până la urmă omul nostru a rezolvat cu pământul. Ce urmează?
A.L.K.: Se loveşte de problema distanţei la care trebuie să-şi scoată ferma în afara satului. Chiar dacă s-a rezolvat situaţia juridică a terenului, potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 1997, sunt recomandate nişte distanţe pentru amplasarea fermelor, în funcţie de specia exploatată.
De exemplu, pentru o fermă de vaci cu lapte sau tăuraşi la îngrăşat se recomandă 200 de metri de la ultima locuinţă. Ori, în zona montană, casele sunt răsfirate, la distanţă unele de altele, astfel încât o fermă de 15 - 20 capete vaci sau tăuraşi nu ar perturba confortul vecinilor. Dar legea nu este permisivă pentru astfel de cazuri.
Oricum, ordinul este interpretabil. Potrivit articolului 11, în cazul în care, prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară recomandate între zonele protejate (locuinţe) sunt: pentru fermele de îngrăşare tăuraşi de până la 500 capete 200 metri, pentru păsări până la 5000 capete, 500 metri.
N.D.: Care sunt cerinţele pentru respectarea normelor de mediu?
A.L.K.: În legislaţia de mediu se precizează clar că, spre exemplu, o fermă de vaci cu un efectiv de maxim 100 capete nu necesită autorizaţie de mediu, chiar dacă desfăşoară o activitate cu impact asupra mediului. Vine însă ministerul sănătăţii şi scoate ferma în afara localităţii, indiferent că ai una sau 500 de vaci în gospodărie. Este absurd. Mai ales că prin acest ordin se recomandă, nu se impune o anumită distanţă.
Am fost 9 luni în Germania şi am văzut foarte multe ferme în mijlocul comunei, lângă biserică sau bar. La noi se aplică normele europene, nu? Şi atunci? Nu înţeleg de ce nu se face o interpretare unitară şi corectă a actelor normative în vigoare.
Ar trebui să existe la nivel de minister o mai bună comunicare, să facem legile coerente şi nu interpretabile, pentru că altfel îngrădim micilor crescători, care predomină în zona montană, dreptul de accesare a fondurilor Sapard şi Fermierul.
Peste o treime din suprafaţa agricolă a ţării este amplasată în zona montană şi se confruntă cu aceleaşi probleme.
N.D.: Am ajuns la bani. Mai e vreun hop de trecut în această fază?
A.L.K.: Probleme financiare majore nu sunt, mai ales că s-au modificat plafoanele pentru programul Fermierul. Până în prezent, la nivelul judeţului Hunedoara s-au eliberat opt avize pe bază de proiecte deja întocmite. Şase dintre acestea au fost depuse la BCR, încă din februarie a.c., pentru fonduri din 2005, dar încă nu s-a eliberat nici-o scrisoare de confort.
Din păcate, relaţia cu această bancă nu a decurs aşa cum ne-am fi aşteptat. Alte 25 de proiecte se află în diverse stadii de lucru. Majoritatea sunt pe ferme de vaci, lucru explicabil, pentru 70% din suprafaţa agricolă a judeţului sunt pajişti naturale.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(40)/2006
Articole corelate
Ordin pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în... [ continuare ]
Ordin privind modificarea art. 3 din Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 102/2009... [ continuare ]
Ordin privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 40/2009... [ continuare ]
Ordonanţa de urgenţă nr. 74 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de... [ continuare ] Dezvoltare rurala
În ziua de 29 septembrie 2011, în satul Doaga, lângă Focşani, ferma de vaci Agroind, a lui Petrică ... [ continuare ]
Casă pentru aproape un milion de români, Spania este o ţară cu un potenţial agricol uriaş, însă din ... [ continuare ]
Spania este numărul doi în Europa şi pe locul opt în lume din punct de vedere al suprafeţelor dedicate culturilor ... [ continuare ]
O familie originară din judeţul Constanţa a încropit o afacere în domeniul procesării laptelui, ... [ continuare ]
Un dicton consacrat spune că „Informaţia înseamnă putere”. În orice caz, mai ales în ... [ continuare ]
Comisia Europeană a acordat “Magiunului de Topoloveni” prima certificare de Indicaţie Geografică ... [ continuare ]
Maaike şi Hans Plaggenmarsch, de 29 şi 31 de ani, ambii de profesie ingineri zootenişti, derulează proiecte şi ... [ continuare ]
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demareaza cea mai amplă campanie de informare a ... [ continuare ]
În partea de est a Sibiului, pe drumul judeţean 106 Sibiu - Agnita, începând cu kilometrul 9, pe ... [ continuare ]
Trimis de părinţi, într-o dimineaţă de vară fierbinte, la rudele noastre din satul vecin, cale de patru ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- PLANTAREA POMILOR FRUCTIFERI
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Românii din vest golesc măcelăriile din Ungaria
- Fiţi independent energetic!
- Tăierea colţilor la purcei după fătare
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- PRIMUL ÎNGHEŢ A TRECUT! Cum protejăm viţa de vie de gerul iernii?
Cele mai comentate azi
- Agrotehnica antierozională este la... pământ!
- Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
- Romania poate exporta carne de porc si produse(5/2/2012 11:38:49)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(4/2/2012 20:50:5)
- Merita o investitie in cresterea bovinelor(2/2/2012 14:32:35)
- Bovine de carne(2/2/2012 10:25:44)
- Cultura cartofi(1/2/2012 17:14:31)
- PREZENTARE MEMBRI(31/1/2012 18:13:15)
- Poze din ferma(31/1/2012 7:47:27)
- salmonela(29/1/2012 23:6:24)
- Carte tehnica lexion(29/1/2012 8:40:28)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum


Tractor în zăpadă