ForumExtensia participativă
Modele ale relaţiei R-E-FPentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, în întreaga lume, o misiune socială. Da! În societatea recentă, Universităţile încep să treacă de la cercetarea asupra... de la cercetarea despre... la cercetarea cu ... respectiv alături de societate şi asta spre binele comun.
Din ce în ce mai mult, în societatea românească începe să se vorbească despre EXTENSIE; în ultima perioadă, am citit sau auzit diverse definiţii, concepţii şi păreri, unele chiar interesante. Personal, nu îmi permit să definesc extensia, pentru că am senzaţia că această extensie încă nu merge.
Oricum, extensia, în cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate, reprezintă una din activităţile principale care se derulează prin departamentele sau cooperativele de extensie care funcţionează pe lângă (a nu se citi paralel sau separat de) Universităţi, indiferent de profilul acestora. În fapt, în societăţile consolidate, universitatea publică are menirea de a crea şi a disemina noi cunoştinţe în serviciul societăţii, în folosul şi cu scopul dezvoltării acesteia.
Aşadar, prin extensie, rezultatele cercetărilor elaborate şi obţinute de către universitate ajung să fie aplicate şi utilizate concret de către societate.
Putem spune că extensia este o punte de legătură intre rezultatele cercetării şi experienţa practică; în cazul agriculturii, extensia face legătura între ceea ce statul doreşte de la fermier şi ceea ce fermierul doreşte de la stat. Prin fondurile alocate de către stat, cercetarea agricolă susţine, în fapt, ceea ce doreşte statul să facă fermierul.
În acelaşi timp, experienţa practică din fermă exprimă ceea ce fermierul ar vrea să-i ofere şi să-i asigure statul. De la societate la societate, de la ţară la ţară, între stat şi fermă există, nu-i aşa?, aproape întotdeauna, divergenţe.
Acestea se rezolvă, mai bine sau mai rău, prin diferite forme şi modele de extensie; trei sunt insă modelele care par interesante:
Modelul ierarhic, tradiţional situează în vârf cercetarea (vezi figura alăturată), diseminată mai apoi prin intermediul extensiei, şi, în final, aplicată în fermă, respectiv în societate. Prin dispunerea sa verticală şi în societatea actuală românească, modelul poate avea suficiente neajunsuri; practic, chiar în condiţiile fiinţării extensionistului, lipsa de comunicare poate rupe lanţul la nivelul oricărei verigi. Adaptată realităţilor noastre, nefuncţionarea acestor legături are ca rezultat faptul că nimeni nu transpiră şi nu transmite nimic... cel puţin pentru ceilalţi.
Modelul bipartenerial promovează conlucrarea şi parteneriatul între fiecare dintre cele trei piese ale ansamblului. Adaptat realităţilor noastre, rezultatul este că, în situaţia în care doi dintre cei trei parteneri ştiu unul de existenţa celuilalt şi încearcă să transmită sau să ceară ceva, acest lucru devine posibil, chiar dacă a treia piesă a ansamblului şchiopătează.
Modelul integrat stimulează acţiunile comune între cele trei elemente ale ansamblului. În acest model, cei trei participanţi devin deopotrivă activi, transpirând şi emanând soluţii pentru problemele lor, în fapt, pentru problemele societăţii.
Extensionistul, în ţările în care l-am întâlnit, este un om extraordinar. În principiul, România nu are extensionişti, nu are meseria de extensionist - unităţile noastre de consultanţă au consultanţi. În ţările cu tradiţie, extensionistul este o persoană propusă de către universitatea care l-a şcolit (şi care continuă să-i „alimenteze” cunoaşterea), acceptată de către comunitate şi finanţată parţial de către aceasta, parţial de către stat. Aşadar, extensionistul are girul comunităţii, dar răspunde de cunoştinţele transmise societăţii în faţa universităţii.
În acest ansamblu, şi considerând realităţile ţării noastre, fermierii nu trebuie să devina nici subiecţii, nici subordonaţii şi nici măcar clienţii extensionistului sau universităţii; participaţia sub formă de coopţiune, cooperare sau consultare a fost încercată de prea multe ori la noi ca să mai dea rezultatele scontate.
Cred eu, în stadiul evolutiv actual al societăţii noastre, alternativele colaborare şi parteneriat pot fi încercate, cu gândul că, într-o societate viitoare, acţiunile colective sugerate prin modelul extensiei integrate se vor multiplica şi vor deveni operaţionale.
Elementele prezentate sunt, poate, doar o teorie prea greoaie şi prea plictisitoare pentru fermierii noştri - dar extensia nu este doar problema dânşilor. Pentru fermierii noştri, vestea cea bună este faptul că statul şi universitatea încep să-şi dea mâna spre a rezolva problemele societăţii.
Spre exemplu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara derulează o serie de proiecte de extensie - unul dintre ele, proiect finanţat de către Banca Mondială prin Ministerul Agriculturii UMP şi denumit extensie participativă - încearcă să-şi găsească colaboratori şi parteneri pentru susţinerea fermei de vaci cu lapte (tehnologii de exploatare şi întreţinere a vacilor cu lapte, nutriţie şi bază furajeră, igiena şi calitatea laptelui, norme UE, echipamente şi instalaţii zootehnice, managementul fermei, tipuri şi modalităţi de asociere, reproducţie şi ameliorare, etc.).
Aşadar, stimaţi fermieri, îndrăzniţi, răzbiţi, cereţi, întrebaţi, informaţi-vă, speraţi; bunăstarea Dumneavoastră şi a noastră, deopotrivă, chiar dacă va mai trebui sa treacă ceva timp până când ii vom culege roadele, va fi rezultatul unei acţiuni conjugate. În ce mă priveşte, sper, de dragul unui viitor mai bun, ca societatea românească să se deschidă în chip autentic spre colaborare şi parteneriat.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005
Articole corelate
Colectivul de specialişti şi colaboratori actuali ai revistei Ferma [ continuare ] 
Aproape un an de zile a trecut de la ediţia 2008 a expoziţiei Agromalim de la Arad, atunci când l-am cunoscut şi am... [ continuare ] 
În numărul de faţă încercăm să dezvăluim câteva tehnici şi unelte de lucru utilizate în... [ continuare ]
Dezvoltare rurala
În ziua de 29 septembrie 2011, în satul Doaga, lângă Focşani, ferma de vaci Agroind, a lui Petrică ... [ continuare ]
Casă pentru aproape un milion de români, Spania este o ţară cu un potenţial agricol uriaş, însă din ... [ continuare ]
Spania este numărul doi în Europa şi pe locul opt în lume din punct de vedere al suprafeţelor dedicate culturilor ... [ continuare ]
O familie originară din judeţul Constanţa a încropit o afacere în domeniul procesării laptelui, ... [ continuare ]
Un dicton consacrat spune că „Informaţia înseamnă putere”. În orice caz, mai ales în ... [ continuare ]
Comisia Europeană a acordat “Magiunului de Topoloveni” prima certificare de Indicaţie Geografică ... [ continuare ]
Maaike şi Hans Plaggenmarsch, de 29 şi 31 de ani, ambii de profesie ingineri zootenişti, derulează proiecte şi ... [ continuare ]
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demareaza cea mai amplă campanie de informare a ... [ continuare ]
În partea de est a Sibiului, pe drumul judeţean 106 Sibiu - Agnita, începând cu kilometrul 9, pe ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Cuscuta - un mare pericol pentru culturile de leguminoase perene din România
- Lentinus - o ciupercă culinară şi medicinală
- Întâmplări cu... bivoliţe
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Roirea naturală necontrolată provoacă mari pierderi productive în stupine
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Rase performante de iepuri: Californian
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- Bovine de carne(11/2/2012 10:51:51)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 10:31:37)
- Informatii pentru incepatori(11/2/2012 10:29:49)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- masura 112 - instalarea tinerilor fermieri(11/2/2012 9:36:14)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole