Furtişagul la albine

Furtişagul se manifestă atunci când culegătoarele unei comunităţi mai puternice fură mierea şi polenul altei familii mai slabe. Din cauza instinctului puternic pentru cules, albina culegătoare, în lipsa culesului din natură, atrasă de mirosul mierii din familiile mai slabe, întreprinde această formă de "cules". Albina "hoaţă" are un comportament caracteristic: zboară cu picioarele întinse, cu abdomenul ridicat şi cu părul de pe corp zbârlit.

Combaterea şi prevenirea furtişagului

Măsuri generale. Toate comunităţile unei stupine trebuie să fie puternice şi să aibă regine provenite sau crescute în familii care nu sunt predispuse la furtişag. Familiile slabe şi demoralizate trebuie unite din timp cu cele puternice.

În perioada lipsei culesului, urdinişurile stupilor trebuie micşorate, mai ales la coloniile mai slabe.
Controlul în stupi toamna târziu sau primăvara devreme trebuie evitat sau făcut în grabă şi numai în cazuri extreme.

O aruncătură de ochi profesională e suficientă. Adesea, furtişagul este declanşat prin hrănirea neadecvată a familiilor slabe şi de aceea această operaţie trebuie făcută la timp şi cu mare băgare de seamă. Perioada optimă de hrănire pentru completarea rezervelor de iarnă este 15 august - 15 septembrie. Se evită hrănirea "deschisă" cu sirop sau cu miere în rame sau în hrănitoarele de tip jgheaburi care emană miros, atrăgând albina hoaţă.

Atacatorii reprezintă, în mare parte, categoria albinelor bătrâne şi uzate, care dacă se întorc la stup cu „guşa goală”, nu mai sunt lăsate să intre. De aceea, ele dau târcoale stupilor şi când găsesc unul cu o familie mai slabă, intră cu viteză, căutând să omoare regina, aducând pieirea întregii familii.
Măsuri individuale. Furtişagul observat la timp se poate stopa uşor, prin schimbarea stupului atacat cu cel atacator.

Toate crăpăturile sau fisurile stupului trebuie lipite sau închise, astfel încât albina să nu aibă de apărat decât urdinişul.

Determinarea originii hoaţelor se poate face cu ajutorul făinii albe de grâu, cu care se prăfuiesc albinele care iasă cu viteză din stup. Apoi se urmăreşte zborul lor până la stupul din care provin. Atunci se poate face schimbul locurilor. Această măsură e eficientă numai când furtişagul e la început şi când în stupină avem un număr mai mic de stupi.

O altă metodă de a stopa furtişagul la început este ciocănirea uşoară a stupului atacat, determinând ieşirea în masă a albinelor pe urdiniş, care vor ajuta apărătoarele de la intrarea în stup. De ajutor poate fi şi instalarea pe fundul stupului a unui coridor capcană, care este prevăzut în interior cu scândurele aşezate în zig-zag.

Albinele hoaţe, simţind primejdia, renunţă la a intra/ieşi împovărate în stup.
Eficace în stoparea furtişagului este şi ungerea stupului şi mai ales a scândurii de zbor cu petrol, al cărui miros profund le împiedică să intre în stup.

Dacă furtişagul ia proporţii, o metodă bună este mutarea în timpul nopţii a întregii stupine pe altă vatră, la cel puţin 10 km depărtare de cea veche, unde stupii se vor aşeza pe alte poziţii. De asemenea, putem introduce stupii cu pricina într-o încăpere întunecată şi mai răcoroasă şi să-i scoatem după câteva zile.
Pe lângă aceste forme de furtişag violent, se manifestă şi furtişagul liniştit sau progresiv.

Până astăzi, fenomenul nu este studiat şi explicat în întregime, şi anume de ce albinele din comunitatea atacată nu opun nici o rezistenţă atacatoarelor, ba mai mult ele se alătură hoaţelor în transportarea propriilor rezerve în stupul atacatorilor.

Rolul important în apariţia furtişagului (de natură biologică sau tehnică) îl joacă însuşi stuparul. Trebuie evitată risipa de sirop prin stupină, uitarea unei rame cu miere între stupi sau uitarea afară a uneltelor folosite la recoltare, administrarea unei cantităţi prea mari de sirop unor familii mai slabe pe care acestea n-o pot transporta peste noapte în faguri etc. Administrarea siropului trebuie făcută seara şi la toţi stupii deodată.

Există şi hrănitoare montate în podişoare înalte, care nu emană mirosul de sirop şi care nu permit hoaţelor accesul liber la sirop. Administrarea siropului în astfel de hrănitoare poate fi permisă şi ziua.

SEMNELE FURTIŞAGULUI

• O activitate nenaturală la anumiţi stupi, pe tot parcursul zilei, când majoritatea coloniilor stau liniştite.
• Aglomeraţie şi lupte în faţa urdinişului şi pe scândura de zbor, între albinele atacate şi cele care fură.
• Zboruri repezite din stup, fără oprire scurtă şi caracteristică, pe scândura de zbor. „Hoaţele” iasă prin partea de sus a urdinişului.

FESTIVALUL MIERII LA BUCUREŞTI

În perioada 03-05 septembrie a.c., în interiorul curţii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Bucureşti, a avut loc a treia ediţie a „Târgului Naţional al Mierii”, care a adunat zeci de apicultori din toată ţara, câţiva procesatori şi producători de lăzi, ambalaje, unelte, scule şi alte accesorii apicole. Au fost amenajate cca. 90 de standuri, iar gama de produse apicole a fost destul de mare, având în vedere producţia slabă din acest an.