"Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"

Spasa Stoianov este producător individual, conducând o afacere de familie în domeniul apiculturii. În anul 1995 a absolvit Facultatea de Agronomie, specializarea horticultură-pomicultură, a Universităţii din Belgrad. Lucrarea de diplomă a susţinut-o în apicultură.

Anterior absolvirii facultăţii, a fost angajat ca gestionar la fabrica de lapte. După absolvirea facultăţii, s-a angajat la Ferma pomicolă Diniaş (judeţul Timiş), însă după un an terenurile s-au retrocedat oamenilor şi ferma s-a închis. Acesta este momentul în care se apucă serios de apicultură, prin achiziţionarea de stupi. A pornit afacerea în 1996, cu 7 stupi, iar în prezent are 170 de stupi/familii de albine.


Tehnologia de producţie

• Fabricarea stupilor: majoritatea stupilor şi-i construieşte singur, pe sistem vertical; încă de la început a respectat normele europene în apicultură: stupii au corpuri interschimbabile, fund antivarroa, podişor înalt cu hrănitori, cu refugiu, magazii proporţionate în funcţie de mărime. Stupii sunt ecologici, vopsiţi cu lac bio (preţul e la fel, diferenţe de calitate nu sunt şi se găseşte pe piaţa românească la discreţie).

• Tehnica disponibilă: are 6 decristalizatoare care funcţionează cu apă şi care se programează la temperatura stupului, având tăvi cu separatoare în care se introduce ambalajul. Toate utilajele sunt din inox. Mierea e stoarsă cu utilaje specifice, primordială fiind păstrarea calităţii.

• Perioada productivă, randament la cules: perioada productivă este primăvara, în lunile martie-aprilie şi vara; în această perioadă, de aproximativ şase luni, la culesul stupului lucrează împreună cu soţia, reuşind să stoarcă zilnic mierea de la 30 de familii, în medie.


Produse, diversificarea producţiei, perspective

Producţia anuală de la 150 de stupi (în 2007) este de aproximativ 3,5 tone, mierea fiind produsul principal obţinut (de salcâm, în medie 2 tone; de tei în medie 500 kg; restul cantităţii medii anuale o reprezintă mierea de floarea-soarelui, rapiţă şi polifloră); mierea de salcâm are cea mai mare căutare pe piaţă;

Produsele secundare (medii anuale) sunt: 200-300 kg polen, 50 kg ceară, 3-5 kg propolis, 0,5 kg lăptişor de matcă.

Spasa Stoianov se ocupă în permanenţă de diversificarea producţiei, folosind diferite remedii naturiste, fructe uscate, ingrediente produse în gospodăria proprie sau a altor apicultori cu care colaborează. La sugestia unor clienţi fideli şi a unor medici cu înclinaţii spre medicina alternativă naturistă, care îi trimit pacienţi cu probleme uşoare de sănătate, s-a orientat şi spre apiterapie, realizând produse de profil.


Calitatea face diferenţa pe piaţă

Spasa Stoianov spune că nu a făcut şi nici nu va face niciodată rabat de la calitate, în ceea ce priveşte procesul de producţie, compoziţia şi calităţile gustative ale produsului finit. „Noi, stuparii, suntem de două feluri: stuparii propriu-zişi, care ţinem la calitate şi avem puţină miere, diversificând în permanenţă producţia, şi angrosiştii, care produc mierea, fără produse secundare, şi care nu ţin la calitate, prin adaosul de îndulcitori şi apă, uneori peste măsură...", explică Stoianov;

Având o gamă largă de produse apicole, s-ar bucura să poată obţine buletine de analiză pentru fiecare produs în parte, însă cei de la Direcţia Sanitară Veterinară Timiş nu deţin aparatură decât pentru miere. A primit în acest sens ofertă din Bremen - Germania şi se gândeşte să îi dea curs, tocmai pentru a ieşi pe piaţă cu încă o dovadă în plus a calităţii produselor comercializate, în special pentru atragerea de noi clienţi.


Valorificarea producţiei. Preţ. Stabilirea preţului

Valorificarea producţiei obţinute are loc pe tot parcursul anului, dar în special toamna, din septembrie până în noiembrie, şi iarna. Veniturile familiei sunt bazate preponderent pe comercializarea produselor apicole, în proporţie de 70-80%, iar diferenţa de 20-30% provin din vânzarea de accesorii, scule, utilaje apicole, importate din Serbia, prin SRL-ul înfiinţat de familia Stoianov în acest scop. Subvenţia de la stat reprezintă 20% din preţul de vânzare a kilogramului de miere.

Organizarea vânzării: anterior achiziţionării de stupi şi extinderii activităţii, Spasa Stoianov vindea mierea de la cei 20 de stupi al unchiului său în satul natal. În 1995, rămas fără loc de muncă, a ieşit pentru prima oară pe piaţă, într-o piaţă agroalimentară din Timişoara.

Astăzi vinde într-o altă piaţă, dar are un om angajat special pentru asta. Jumătate din producţia obţinută este vândută la piaţă, târguri şi expoziţii cu profil agricol şi agroalimentar; 10% din producţie este vândută "de la poarta fermei" şi aproximativ 40% din producţie este comercializată prin magazine cu profil agroalimentar (zece magazine în Timişoara). În timpul verii trimite produse la Cluj şi pe litoralul românesc, prin nişte cunoştinţe.

Stabilirea preţului de vânzare: preţul este stabilit în raport cu nevoile pieţei şi ale consumatorului. Doar o mică fluctuaţie de preţ se regăseşte în anii slab productivi sau cu pierderi mari, care influenţează preţul de cost pe kilogramul de produs finit. Un alt reper îl constituie preţul de referinţă, stabilit de stat, precum şi preţurile impuse pe piaţă de intermediari, respectiv marile firme colectoare, care intervin în filiera pe produs. În acest ultim caz, Stoianov se situează cu un procent de 10 la sută sub preţul distribuitorilor de pe filieră.


Ambalaj. Etichetare. Promovare.

Spasa Stoianov spune că în timpul facultăţii, la cursul de marketing, a învăţat că brandul familiei trebuie să fie peste tot şi că producătorul agricol trebuie să înveţe, să cerceteze, să observe şi să stabilească singur cele mai bune strategii şi planuri de marketing pentru produsele pe care le obţine.

A optat de la bun început pentru un ambalaj curat şi o etichetă care conţine brandul familiei - STOIANOV, motto-ul apicultorului nostru - "Fiecare stup este un izvor al sănătăţii", şi informaţii referitoare la: produs, compoziţie, ingrediente, doza recomandată, indicaţii de consum, mod de păstrare, perioada de valabilitate, greutatea netă, valoarea nutritivă, stas, menţiunea "produs natural", datele de contact ale producătorului, codul de bare.


Fonduri pentru dezvoltarea activităţii

Spasa Stoianov spune că apicultura nu necesită investiţii foarte mari pentru dezvoltare, indiferent de orientarea acesteia: centru de achiziţii, linie de îmbuteliere performantă, utilaje noi. Mai ales că, pentru depozitare şi păstrare, nu sunt necesare camere frigorifice, principalul criteriu de calitate în acest sens fiind asigurarea unor spaţii de stocare lipsite de umiditate.

Pentru investiţiile imediate, ar avea nevoie de 50-60 de mii de euro, bani pe care ar urma să-i folosească pentru: achiziţionarea unei noi linii de îmbuteliat mierea, cumpărarea unei maşini de stors automată şi a unui autovehicul pentru transportul produselor, inclusiv pentru participarea la târguri şi expoziţii.


DATE DE CONTACT
Adresa: localitatea Diniaş, nr. 213, judeţul Timiş
Telefon: 0256.418.723 Email: stoianov.spasa@gmail.com