OMG-urile, ţinta legilor părtinitoare
Printre regulile impuse de Uniunea Europeană privind producerea şi comercializarea produselor agro-alimentare se numără şi un pachet de legi privind producerea şi comercializarea produselor care conţin organisme modificate genetic (OMG).
România a adoptat legislaţia UE în materie de OMG, astfel: Hotărârea de Guvern 256/2006 transpune Regulamentul European 1829/2003 privind furajele şi alimentele care conţin OMG, iar Hotărârea de Guvern nr. 173 din 9 februarie 2006 transpune Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi a furajelor obţinute din OMG.
Dreptate, dar nu pentru produsele agricole!
După ce am citit HG 173, am înţeles că, în principiu, această directivă obligă pe cei care produc sau comercializează produse care conţin OMG să specifice pe etichetă prezenţa acestora în produs, în cazul în care au o concentraţie de peste 0,9% în produsul respectiv. De asemenea, această hotărâre face trimitere şi la alte legi şi hotărâri de guvern implicate în reglementarea OMG.
Până aici toate bune. Însă, la articolul 2 se specifică următoarele:
(1)Prezenta hotărâre se aplică în toate stadiile introducerii pe piaţă a:
a) produselor constituite din organisme modificate genetic sau care conţin astfel de organisme;
b) alimentelor produse din organisme modificate genetic;
c) hranei pentru animale, produsă din organisme modificate genetic.
(2) Prezenta hotărâre nu se aplică produselor medicinale pentru uz uman şi veterinar autorizate în baza legislaţiei naţionale în vigoare.
M-a frapat menţiunea de la punctul 2, şi anume excluderea produselor medicale de uz uman şi veterinar de la obligativitatea etichetării prezenţei OMG - exact ca-n fabulă: „... dreptate, dar nu pentru căţei”. Nu mă consider un tip care să creadă în conspiraţii, dar de data asta primul gând care mi-a trecut prin minte a fost că această lege este făcută sub influenţa grupurilor de interese, ca să folosesc o sintagmă la modă acum. Oare de ce să etichetăm un produs care conţine ceva peste 0,9% soia, porumb sau orez modificat genetic şi să nu etichetăm un produs farmaceutic care este produs în întregime cu organisme modificate genetic?
Şi pe bună dreptate, veţi reacţiona, dar există produse farmaceutice OMG? Reacţia dvs. ar fi se poate de motivată, pentru că acest aspect nu este atât de răscolit de mass-media, cum este aspectul plantelor OMG, deci opinia publică nu este informată în acest sens.
Iată câteva exemple de produse de produse chimico-farmaceutice care conţin OMG şi care, conform legii (Hotărârea de Guvern nr. 173) sunt exceptate de la etichetare:
• insulina, care este injectată direct în sângele bolnavilor de diabet;
• eritropoetina, un produs autorizat pentru sportivi în scopul sporirii numărului de eritrocite (globule roşii), pentru o respiraţie mai eficientă;
• STH, sau hormonul de creştere, utilizat în afecţiuni endocrine;
• interferonul alfa 2, multe alte produse farmaceutice;
• foarte multe enzime de uz alimentar pe care nu o să le înşir aici, produse de industria chimico-farmaceutică (folosite în producţia de brânzeturi, băuturi alcoolice şi răcoritoare, panificaţie, dulciuri, amidon, etc.).
Exemplificări
În schimb, legislaţia în vigoare impune etichetarea unor produse agricole, cum sunt:
• soia OMG, care de fapt are în plus faţă de soia convenţională doar capacitatea de a inactiva un erbicid (glifosat) care atacă toate celelalte plante. Deci industria chimică pierde clienţii care cumpărau toată gama de erbicide necesară culturilor de soia;
• porumb OMG, care produce o proteină care este toxică doar pentru insecte. Această proteină, produsă de bacteria Bacillus thuringiensis, toxică pentru insecte este folosită, lăudată şi aplicată în schimb ca bioinsecticid. Şi aici puterea mea de înţelegere iarăşi nu mă ajută: de ce producţia acestei proteine doar în cantităţi mici în plante de porumb este un lucru rău, în schimb aplicarea cu avionul a bioinsecticidului care are aceeaşi substanţă activă este un lucru bun în ochii opiniei publice;
• orezul modificat genetic: există un sortiment de orez OMG, numit „golden rice”, care are capacitatea de a produce vitamina A, de a cărei carenţă suferă populaţia săracă mai ales din Asia, atunci când aceştia se hrănesc cu orez convenţional lipsit de vitamina A.
Acum câteva zile am aflat că s-a autorizat şi în ţara noastră un laborator pentru analiza şi detectarea prezenţei OMG în alimente şi furaje, în cadrul IDSA - Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti. M-am interesat la DSV Timiş ce analize se pot face în acel laborator - răspunsul, după cum m-am aşteptat: doar pentru soia modificată genetic.
Punct de vedere
Având toate acestea în minte am ajuns la concluzia că grupurile de interese fac legea nu în România, ci în Europa, pentru că ei impun astfel de legi părtinitoare. Este cunoscut faptul că afacerile în industria chimico-farmaceutică sunt printre cele mai profitabile în lume, deci acest sector are resurse financiare pentru a câştiga oameni politici de partea lor pentru a face legi în avantajul lor sau pentru a câştiga jurnalişti care să lanseze panici în mass-media privind unele produse care le produc pierderi financiare.
În schimb, pot să muşamalizeze producerea şi comercializarea de către ei a produselor OMG, ca nu cumva prin etichetare, consumatorul să afle acest lucru şi să nu-l mai cumpere tocmai datorită campaniei anti-OMG lansate de ei. Dar sunt sigur că timpul va limpezi apele şi oamenii o să realizeze că soia, porumbul sau orezul modificat genetic aduc doar beneficii, ca şi insulina, enzimele sau alte produse chimico-farmaceutice obţinute cu organisme modificate genetic.
De fapt, modificările genetice se produc tot timpul în mod spontan, necontrolat în natură, cercetătorii nu fac decât să le dirijeze în laborator în folosul omului, şi nicidecum în scopul de a-i face rău.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
Articole corelate
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a... [ continuare ]
Cultivată pe o suprafaţă medie de 148 mil. ha - porumb-boabe şi 12 mil. ha - porumb furajer la nivel mondial... [ continuare ]
Pentru ca o fermă să producă lapte atestat ecologic, întreg fluxul tehnologic trebuie să fie ecologic,... [ continuare ]
Acest articol prezintă în detaliu, cu argumente ştiinţifice, situaţia în care se află avicultura... [ continuare ]
Alimentatie
Începând cu 1 ianuarie 2012, în România, la fel ca şi în toate celelalte state membre ... [ continuare ]
Mai nou, citim şi vedem zilnic la TV despre scumpirile alimentelor, care ne vor “lovi” puternic la buzunar. [ continuare ]
Dintre toate domeniile, în cadrul forurilor UE, agricultura este cel mai reglementat. [ continuare ]
Lipsa materiilor prime influenţează decisiv scăderea producţiei de conserve de legume şi fructe [ continuare ]
Proteina din lapte constituie o parte din caşul care se obţine după închegarea laptelui. [ continuare ]
Determinarea nivelului ureei din lapte ne ajută, în primul rând, să asigurăm vacilor o nutriţie corectă şi să ... [ continuare ]
Susţin acest lucru din două motive, şi anume: 1) eu ştiu care sunt cerinţele pentru ca un lapte să poată fi ... [ continuare ]
Dacă dorim să obţinem un lapte de calitate, la nivelul standardelor europene, trebuie să realizăm următoarele: [ continuare ]Cele mai citite azi
- Creşterea păstrăvului
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Succes agricol în Vaslui, datorită geneticii ultra-performante Euralis
- Calendarul lucrărilor agricole în lunile de iarnă
- Pioneer s-a lansat online
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- SECARA – Secale cereale L.
- Ţăranul nu vrea să ne spună, că para cu brânză e bună...
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum



Tractor în zăpadă