De ce să răcim laptele proaspăt muls?
Tanc folosit pentru răcirea laptelui
Răcirea este cea mai importantă operaţie pe care trebuie să o facă fermierul în procesul de prelucrare primară a laptelui proaspăt muls. În caz contrar, laptele îşi pierde foarte repede proprietăţile naturale, care-i conferă capacitatea de transformare corectă în produse industriale de înaltă calitate. O răcire corespunzătoare şi la momentul potrivit are ca urmare menţinerea intactă, un timp mai îndelungat, a structurii naturale a laptelui.
Laptele răcit necorespunzător îşi pierde proprietăţile de prelucrare în produse derivate din cauză că microbii din lapte provoacă acidifierea acestuia şi astfel se prăbuşeşte întregul complex de substanţe care se găsesc într-un echilibru structural.
Cum se produce acidifierea laptelui?
Ca să-şi urmeze cursul vieţii şi să se poată înmulţi microbii au nevoie de elemente minerale libere, o sursă de energie şi de o singură vitamină (biotina). Elementele simple necesare sunt: carbonul, oxigenul, hidrogenul şi azotul. Din ele maşinăria biologică a celulei microbiene poate să fabrice zaharuri simple (glucoză, galactoză, fructoză, manoză şi altele), poate să sintetizeze aminoacizi pe care să-i lege să formeze tot felul de proteine (proteine-enzime, proteine de constituţie). Microbii pot să sintetizeze, de asemenea, acizi graşi şi alte zaharuri, necesare funcţionării ”viu-lui”.
Laptele conţine toate elementele necesare menţinerii vieţii microbilor. El conţine, în cantităţi îndestulătoare, atât substanţe care conţin carbon, oxigen, hidrogen şi azot, (aminoacizi, proteine) vitamine, cât şi un tip special de zahăr numit lactoză şi care este foarte bine consumat de către microbi.
Unele specii de microbi numite bacterii lactice, care cresc mai ales în lapte (dar şi în lichidele vegetale dulci), consumă cu plăcere lactoza şi o transformă (după scindare în glucoză şi galactoză) în acid lactic.
Acesta face să crească aciditatea totală a laptelui. În consecinţă, echilibrul normal care există între substanţele din lapte se prăbuşeşte. Din această cauză, laptele acidulat (în care cresc bacteriile lactice) se adună când este încălzit, iar proteinele din lapte îşi schimbă structura şi se deteriorează. Ca urmare, dintr-un astfel de lapte nu se mai pot fabrica nici brânzeturi, dar nici produse lactate acide, de foarte bună calitate.
Cum se poate stopa un astfel de proces?
Soluţia este răcirea corespunzătoare (2-4ºC), la momentul potrivit (imediat după ce laptele a fost recoltat din uger). În acest fel, microbii lactici care au ajuns în lapte rămân în aceeaşi concentraţie până la momentul procesării. Laptele nu-şi pierde integritatea dacă concentraţia de bacterii nu depăşeşte 400000/ml. Astfel laptele se pretează la prelucrare şi la obţinerea de derivaţi calitativi.
Dacă ferma nu dispune de un răcitor performant care să înceapă procesul de răcire a laptelui imediat după ce a fost recoltat din uger, atunci fermierul trebuie să ia măsuri să livreze laptele la fabrică, nu mai târziu de 2-3 ore de la momentul mulgerii. Riscă altfel ca laptele să se altereze, prin sporirea acidităţii totale.
De ce laptele începe să „se strice” după 2-3 ore de la recoltare?
Laptele proaspăt muls este capabil să se apere singur de acţiunea distrugătoare a microbilor, cu ajutorul unor substanţe bacteriostatice numite lactenine. Acestea provin din sângele vacilor şi se regăsesc în laptele proaspăt. Ele au capacitatea să stopeze înmulţirea microbilor şi sunt active doar în primele trei ore de la recoltarea laptelui din uger. Prin urmare, laptele posedă în mod natural o anumită perioadă de timp, în care microbii care ajung în lapte din mediul înconjurător nu se pot înmulţi, iar activitatea lor fermentativă este mult diminuată.
Această perioadă poartă denumirea de faza bactericidă a laptelui în care acidifierea laptelui este foarte puţin probabilă. Prin urmare, dacă în această fază se efectuează analiza laptelui pentru încărcătura de microbi pe mililitru, numărul total de germeni (NTG) care va fi găsit, va reflecta, cu fidelitate, starea de igienă a sfârcurilor şi a ustensilelor utilizate în procesul de mulgere. În acest fel, răcirea imediată după muls a laptelui constituie o măsură eficientă pe care fermierul o poate lua pentru scăderea numărului total de germeni.
Durata fazei bactericide a laptelui
Factorii care influenţează această perioadă sunt: gradul de infectare al laptelui (cu cât laptele conţine mai puţine microorganisme, cu atât faza bactericidă a acestuia este mai lungă); temperatura de răcire şi păstrare a laptelui (prin răcirea şi păstrarea laptelui la temperaturi joase, faza bactericidă a acestuia se prelungeşte); provenienţa laptelui (cu cât laptele provine de la mai multe animale sau specii diferite şi proprietăţile bactericide ale acestuia sunt diferite).
La temperatura de 30ºC, faza bactericidă a laptelui durează 3 ore. La temperatura de 25ºC, laptele poate rămâne proaspăt maxim 6 ore. Reiese de aici că laptele poate să nu fie răcit, în cazul în care ajunge la centrele de colectare în cel mult 2-3 ore şi este supus apoi procesului de răcire. Pentru laptele recoltat în condiţii igienice corespunzătoare şi care ajunge la fabrică în 4-5 ore, este suficientă o temperatură de răcire în fermă de 10-12ºC, cu condiţia ca această temperatură să rămână constantă în timpul transportului.
În cazul în care laptele este păstrat peste noapte el trebuie să fie răcit în mod obligatoriu, la temperatura de 4-6ºC.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006
Articole corelate
Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii...
[ continuare ]
Alimentatie
Calitatea igenică a laptelui proaspăt muls se măsoară cu ajutorul a doi indicatori, şi anume: numărul de celule ...
[ continuare ]
Câştigurile obţinute de către furnizorii de lapte depind de volumul acestuia, pe de o parte, şi de calitatea ...
[ continuare ]
Evialis este un grup de firme internaţional cu tradiţie de peste 60 de ani în domeniul nutriţiei animale. ...
[ continuare ]
Trufele sunt deosebit de apreciate în gastronomie, din ele preparându-se delicatese rafinate, deoarece ...
[ continuare ]
Ovidiu V. Almăjan (foto) are o carieră marcată de excelenţă în management: director de supermarket, director ...
[ continuare ]
Laptele, alături de carne, este alimentul care se recomandă a fi consumat “singur”, neprelucrat şi ...
[ continuare ]
În perioada sărbătorilor şi mă refer îndeosebi la Anul Nou, am stat de vorbă cu mai multe persoane ...
[ continuare ]
Răcirea este cea mai importantă operaţie pe care trebuie să o facă fermierul în procesul de prelucrare ...
[ continuare ]
Laptele de calitate sau “laptele curat”, este un aliment superior. Ingredientele naturale ale acestuia ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Speedair Drive şi Supair Air AB 800-1000-1500
- Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul 05 - 18 Dec 2008
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- SECARA – Secale cereale L.
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole