Conservele româneşti de legume şi fructe: producem puţin, la costuri mari

Primii ani de după schimbările politice şi sociale din 1989 au dus la scăderi semnificative de activitate într-una dintre cele mai dezvoltate ramuri din domeniul industriei alimentare.

Conservele şi borcanele cu fructe şi legume, paste de tomate, compoturi şi dulceţuri, toate producţie autohtonă, au dispărut încet dar sigur de pe rafturile magazinelor. Mai mult, ce se vindea provenea din import, producătorii români fiind în scădere de popularitate printre comercianţi şi cumpărători.

În ultima perioadă, situaţia s-a schimbat. Investiţiile masive în domeniu au mărit capacitatea de producţie, dar mai ales calitatea produselor realizate. În prezent, sectorul de procesare al acestor produse, reprezentat de patronatul Romconserv, are un număr de 26 de membri, iar capacitatea de procesare este de 300 de mii de tone materii prime (legume, fructe, ciuperci).

În ultimii trei ani s-au investit peste 100 milioane de euro în infrastructură, echipamente şi tehnologie, după cum ne-a declarat Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv. „La această dată suntem competitivi din punct de vedere calitativ, dar şi ca prezentare”, a mai menţionat Tănase.

Un sprijin important pentru dezvoltarea acestei industrii a venit şi din partea statului, în perioada 2007-2009, când s-au acordat subvenţii pentru materiile prime destinate procesării, ceea ce a stimulat producţia de legume şi fructe. În general, fabricile de procesare preferă materia primă din ţară, motivele fiind legate de necesitatea prospeţimii mărfii dar şi de calitatea producţiei autohtone.

Dar cu toate acestea, sectorul încă nu funcţionează aşa cum ar trebui. Dacă în 1990 se foloseau un milion de tone de legume şi fructe româneşti destinate industrializării, azi doar 100 de mii de tone mai ajung la prelucrat. „În 1989, se produceau 80 de mii de tone de pastă de tomate, din care 50 de mii de tone mergeau la export.

Astăzi, sub o sută de tone pe an reprezintă producţia românească de tomate pe care le folosim la procesare, iar noi consumăm 55-60.000 tone, în principal import China, Turcia, Grecia şi Italia”, ne-a mai declarat Tănase.

Scădere substanţială a producţiei în 2010

Anii 2008 şi 2009 au fost buni din punct de vedere al producţiei, fiind realizate peste 200 de mii de tone de conserve, adică circa 250 milioane de unităţi - borcane, cutii. În anul 2010 s-a înregistrat o cădere substanţială a producţiei, ca urmare a reducerii cantitative la materiile prime de aproximativ 30 la sută faţă de 2009.

Preţurile mult mai bune la legume şi fructe practicate la desfacerea în stare proaspătă, au determinat producătorii să-şi orienteze vânzările spre valorificarea în stare proaspătă, considerată mai rentabilă, ignorând contractele cu fabricile procesatoare, a precizat Tănase.

Producătorii, în plasa marilor lanţuri de magazine

La fel ca şi restul producătorilor din industria agro-alimentară, şi cei din domeniul conservelor de legume şi fructe se plâng de problemele care le întâmpină în relaţia cu marile reţele comerciale, principala destinaţie a producţiei realizate.

„Impunerile ce le practică marile magazine ne afectează; livrezi marfă de 100.000 de lei şi primeşti 60.000 de lei, când se poate, restul fiind taxe ascunse, pretenţii absurde. De asemenea, ne afectează impunerea de livrare până la noua recoltă. Aceasta face ca produsul, conservele, să stea pe stoc la producător, cu costuri foarte mari”, a menţionat Aurel Tănase.

Trebuie stimulată producţia internă

Societatea Contec, unul dintre principalii producători români din domeniul conservelor de legume şi fructe, oferă o gamă mare de produse. Vicenţiu Bercescu, directorul Contec, spune că pe piaţa românească există cerere în creştere, dar că pentru creşterea producţiei statul ar trebui să se implice.

„Din gama de conserve cerute pe piaţa românească oferim conservele de legume în oţet (castraveţi, gogoşari, conopidă, gogonele), conservele de legume în ulei (tocană de legume, zacuscă de vinete, de ciuperci, de fasole, de ardei kapia, mâncarea de fasole), conservele de legume în saramură (mazăre boabe, fasole păstăi), muştarul, maioneza, pasta de tomate, ketchup-ul, conservele de legume cu carne (salată boeuf, salată de pui, salată de ton, sărmăluţe în foi de viţă sau în foi de varză), dar şi conservele de fructe (compoturi şi gemuri de caise, vişine, piersici, cireşe, prune). Totodată, este în creştere volumul de vânzări al sosurilor la caserolă”, ne-a declarat Vicenţiu Bercescu.

„Cantitatea de legume prelucrate în firma noastră, achiziţionate din ţară, este de aproximativ 15 mii de tone, iar din import folosim circa o mie de tone. Cantitatea de fructe achiziţionate din ţară şi prelucrate la noi este de 1.500 de tone. De fiecare dată cerinţele noastre de calitate sunt îndeplinite de fermierii români”, a mai menţionat Bercescu.

Preţurile de vânzare ale produselor Contec sunt accesibile tuturor consumatorilor. Cum loc de mai bine există întotdeauna, şi acest sector de activitate ar putea creşte bazându-se chiar pe producţia internă de materii prime.

„Situaţia actuală a conservelor de legume şi fructe din materie prima românească poate sa crească dacă se acordă subvenţii pentru legumele şi fructele industrializate, astfel încât să fim competitivi pe piaţă cu conservele din import”, ne-a mai declarat Vincenţiu Bercescu.

Costuri în creştere, profit mic

Costurile de producţie au crescut substanţial în ultimii doi ani, iar fabricile fac eforturi mari pentru supravieţuire. Patronatul Romconserv derulează un program european de susţinere în piaţă, pentru promovarea conservelor de legume şi fructe româneşti la export. Sunt vizate pieţele din Rusia, Ucraina şi Norvegia.

În acest moment, producătorii autohtoni îşi exportă conservele mai ales în Italia, Germania, Spania şi Anglia, unde sunt comunităţi mari de români, spune Aurel Tănase. Produsele de la noi nu au conservanţi, procesarea se face strict cu temperatură - pasteurizare la 90 grade, sterilizare la 120 de grade.

Cele mai bune rezultate le prezintă fabricile care sunt integrate, care produc sau se implică şi în producerea de legume şi fructe. Un exemplu în acest sens este compania Leader International Caracal. Aici, 80 la sută din materii prime sunt produse în cadrul societăţii. S-au investit în fabrică 10 milioane de euro, iar firma produce 40 milioane de unităţi (conserve şi borcane) pe an.

Preţuri medii conserve legume şi fructe româneşti

LEGUME ŞI FRUCTE - CONSUM

* preţuri exprimate în lei/kg