ForumLa Balta, omul s-a născut cu bucuria de-a trăi...
Peisaj de la BaltaComuna Balta este o frântură de basm, care populează sufletele celor ce au trăit aici sau şi-au purtat copilăria pe meleagurile ei binecuvântate. Înconjurată de dealuri şi păduri seculare, se răsfaţă la răsăritul şi apusul soarelui, sărutată de frumuseţea tainică a munţilor Mehedinţi.
Deşi e trist astăzi satul părăsit de acei oameni care îi dădeau farmec şi spiritualitate, rămâne nemurirea lor aninată în coroanele pădurilor ce străjuiesc credincioase acest colţ de Univers...
De la bucuriile de ieri, la tristeţea zilelor noastre
Cine are dorinţa să asculte, aude şi azi muzica măiastră ce răsuna cândva peste văi din clarinetul lui Călău. Deşi numele lui nu era compatibil cu muzica, talentul şi simţirea lui însufleţea horele nelipsite din satul de la poalele munţilor.
Apele Topolniţei, ce brăzdează mijlocul satului, erau limpezi atunci şi femeile îşi înfloreau poalele şi iile în volbura lor, cântând ca nişte păsări măiastre “Maria neichii Marie” sau “De-ar fi mândra-n deal la cruce”. Avea oameni harnici comuna Balta şi învăţători dăruiţi.
Nedeile de Sf. Iilie şi măsuratul oilor erau sărbători care făceau oamenii acelor locuri să uite de grijile şi nevoile vieţii şi pentru o clipă să simtă Dumnezeirea mai aproape de ei şi să se bucure ca nişte copii, care n-au cunoscut încă greul vieţii.
Lunca este centrul Universului în comuna Balta, căci acolo se întâlnea la răsăritul soarelui toată suflarea satului, pentru a începe o nouă zi de muncă. Când soarele apunea peste munţi ,,ca o vatră de jăratic”, atunci începea simfonia tălăngilor de la gâtul vitelor care se întorceau acasă alături de stăpânii lor, având în nări parfumul ierbii proaspete sau al fânului cosit.
E trist astăzi satul Balta, dar oameni destoinici şi cu suflet mare, cu pricepere şi credinţă, ar putea însufleţi din nou aceste meleaguri mirifice.
Oamenii trăiesc din agricultură
Ne aflăm într-o zonă în care creşterea animalelor - oi, capre, vaci de lapte, păsări - reprezintă o activitate de bază. De asemenea, albinăritul este foarte dezvoltat pe raza comunei Balta.
Aici plantaţiile de pomi sunt ferite în mare măsură de atacurile dăunătorilor, în comparaţie cu alte zone ale ţării, ceea ce face ca pomicultura să fie dezvoltată pe teritoriul comunei. Merele, perele, murele dar mai ales prunele sunt cât vezi cu ochii.
Este o zonă bogată în ciuperci, lucru care a făcut ca unii investitori să fie interesaţi de comercializarea acestora.
În această regiune se cultivă mai mult cartoful şi ceapa, şi mai puţin usturoiul, fasolea, porumbul şi plantele furajere.
PRIMARUL VREA "BALTA" DE ALTĂDATĂ
Constantin Stoican, primarul comunei Balta, e un un om al locului. Îl doare faptul că locurile lui natale se prăpădesc pe zi ce trece şi e hotărât să schimbe lucrurile în bine. “Această zonă a dat foarte mulţi cântăreţi de muzică populară, printre care Angelica Stoican, Niculina Stoican, Adriana Stoican (Prejna), Mariana Drăguţ (Prejna), Irina Zoican (Balta), Maria Ganţu, Anica Ganţu (Gornoviţa), Petrică Mîţu Stoican (Izverna) şi alţii. Biserica din Prejna a fost ctitorită în 1808 de Tudor Vladimirescu, iar la Gornoviţa este un gorun al lui Todor Vladimirescu, unde stătea el la umbră când trecea prin această zonă.
Comuna este renumită şi prin nedeile care se organizează de Sfântul Ilie la Balta şi de Sfânta Marie la Prejna. Costumele populare sunt unicat, atât în ţară cât şi peste hotare. Peşterile din această zonă sunt de o frumuseţe rar întâlnită, păcat că nu sunt puse în valoare...”, ne povesteşte primarul din Balta despre frumuseţile şi valorile locului.
Primarul Constantin Stoican s-a născut în satul Prejna, comuna Balta, la 22 februarie 1966. A urmat cursurile Liceului Economic din Târgu Jiu şi după terminarea liceului şi-a continuat studiile la Facultatea de {tiinţe Economice din Craiova. Este căsătorit şi are doi copii, o fată şi un băiat.
În anul 1995 a deschis o brutărie în localitatea Balta, care a funcţionat până în 1997. În acel an a deschis o altă brutărie, în localitatea Prejna, care funcţionează şi astăzi. Unitatea este retehnologizată, conform standardelor europene. Tot în 1997 a deschis şi în Motru o brutărie, care are la ora actuală o capacitate de 6000 de pâini pe zi.
Constantin Stoican mărturiseşte că a candidat pentru postul de primar în primul rând pentru că este un om al locurilor, dar mai ales din dorinţa de a face ceva pentru această zonă, în care nu s-a prea făcut nimic în ultimii ani. “Mi-am propus să fac un proiect pentru alimentarea cu apă a comunei Balta, care este deja în lucru, drumul în localitatea Balta, drumul de la lac, din Balta, până la Prejna, reabilitarea clădirilor cu însemnătate în trecut şi multe altele.
Din păcate, Balta are actualmente 70 la sută oameni în vârstă (peste 55 de ani) şi 30% oameni tineri, fapt îngrijorător. Copiii au plecat la oraş şi nu mai vor să se întoarcă. Pe an, în Balta se nasc unul, maxim 2 copii. La ora actuală, aproape jumătate din casele comunei sunt goale, părăsite! Problema principală care trebuie rezolvată în această zonă este drumul judeţean, porţiunea de la {iroca până la Balta şi de la Balta până la Izverna, dar acesta aparţine de Consiliul Judeţean Mehedinţi.
Există la ora actuală un proiect dar încă nu s-a pus în aplicare. Această zonă trebuie ajutată mai mult de către judeţ cu realizarea de proiecte care să se şi concretizeze în teren. Tocmai de aceea, fac un apel disperat către preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, pentru refacerea infrastructurii acestei zone, a potenţialului turistic şi agroturistic, redeschiderea spitalului, care a fost renovat de multă vreme, dar nu a fost redeschis, refacerea zonei din punct de vedere cultural şi istoric, angajarea unui medic de familie care să fie la spitalul din comună şapte zile din şapte, şi punerea în valoare a peşterilor din zonă, unele dintre ele fiind unice în Europa.”
Deşi e trist astăzi satul părăsit de acei oameni care îi dădeau farmec şi spiritualitate, rămâne nemurirea lor aninată în coroanele pădurilor ce străjuiesc credincioase acest colţ de Univers...
De la bucuriile de ieri, la tristeţea zilelor noastre
Cine are dorinţa să asculte, aude şi azi muzica măiastră ce răsuna cândva peste văi din clarinetul lui Călău. Deşi numele lui nu era compatibil cu muzica, talentul şi simţirea lui însufleţea horele nelipsite din satul de la poalele munţilor.
Apele Topolniţei, ce brăzdează mijlocul satului, erau limpezi atunci şi femeile îşi înfloreau poalele şi iile în volbura lor, cântând ca nişte păsări măiastre “Maria neichii Marie” sau “De-ar fi mândra-n deal la cruce”. Avea oameni harnici comuna Balta şi învăţători dăruiţi.
Nedeile de Sf. Iilie şi măsuratul oilor erau sărbători care făceau oamenii acelor locuri să uite de grijile şi nevoile vieţii şi pentru o clipă să simtă Dumnezeirea mai aproape de ei şi să se bucure ca nişte copii, care n-au cunoscut încă greul vieţii.
Lunca este centrul Universului în comuna Balta, căci acolo se întâlnea la răsăritul soarelui toată suflarea satului, pentru a începe o nouă zi de muncă. Când soarele apunea peste munţi ,,ca o vatră de jăratic”, atunci începea simfonia tălăngilor de la gâtul vitelor care se întorceau acasă alături de stăpânii lor, având în nări parfumul ierbii proaspete sau al fânului cosit.
E trist astăzi satul Balta, dar oameni destoinici şi cu suflet mare, cu pricepere şi credinţă, ar putea însufleţi din nou aceste meleaguri mirifice.
Oamenii trăiesc din agricultură
Ne aflăm într-o zonă în care creşterea animalelor - oi, capre, vaci de lapte, păsări - reprezintă o activitate de bază. De asemenea, albinăritul este foarte dezvoltat pe raza comunei Balta.
Aici plantaţiile de pomi sunt ferite în mare măsură de atacurile dăunătorilor, în comparaţie cu alte zone ale ţării, ceea ce face ca pomicultura să fie dezvoltată pe teritoriul comunei. Merele, perele, murele dar mai ales prunele sunt cât vezi cu ochii.
Este o zonă bogată în ciuperci, lucru care a făcut ca unii investitori să fie interesaţi de comercializarea acestora.
În această regiune se cultivă mai mult cartoful şi ceapa, şi mai puţin usturoiul, fasolea, porumbul şi plantele furajere.
PRIMARUL VREA "BALTA" DE ALTĂDATĂ
Constantin Stoican, primarul comunei Balta, e un un om al locului. Îl doare faptul că locurile lui natale se prăpădesc pe zi ce trece şi e hotărât să schimbe lucrurile în bine. “Această zonă a dat foarte mulţi cântăreţi de muzică populară, printre care Angelica Stoican, Niculina Stoican, Adriana Stoican (Prejna), Mariana Drăguţ (Prejna), Irina Zoican (Balta), Maria Ganţu, Anica Ganţu (Gornoviţa), Petrică Mîţu Stoican (Izverna) şi alţii. Biserica din Prejna a fost ctitorită în 1808 de Tudor Vladimirescu, iar la Gornoviţa este un gorun al lui Todor Vladimirescu, unde stătea el la umbră când trecea prin această zonă.
Comuna este renumită şi prin nedeile care se organizează de Sfântul Ilie la Balta şi de Sfânta Marie la Prejna. Costumele populare sunt unicat, atât în ţară cât şi peste hotare. Peşterile din această zonă sunt de o frumuseţe rar întâlnită, păcat că nu sunt puse în valoare...”, ne povesteşte primarul din Balta despre frumuseţile şi valorile locului.
Primarul Constantin Stoican s-a născut în satul Prejna, comuna Balta, la 22 februarie 1966. A urmat cursurile Liceului Economic din Târgu Jiu şi după terminarea liceului şi-a continuat studiile la Facultatea de {tiinţe Economice din Craiova. Este căsătorit şi are doi copii, o fată şi un băiat.
În anul 1995 a deschis o brutărie în localitatea Balta, care a funcţionat până în 1997. În acel an a deschis o altă brutărie, în localitatea Prejna, care funcţionează şi astăzi. Unitatea este retehnologizată, conform standardelor europene. Tot în 1997 a deschis şi în Motru o brutărie, care are la ora actuală o capacitate de 6000 de pâini pe zi.
Constantin Stoican mărturiseşte că a candidat pentru postul de primar în primul rând pentru că este un om al locurilor, dar mai ales din dorinţa de a face ceva pentru această zonă, în care nu s-a prea făcut nimic în ultimii ani. “Mi-am propus să fac un proiect pentru alimentarea cu apă a comunei Balta, care este deja în lucru, drumul în localitatea Balta, drumul de la lac, din Balta, până la Prejna, reabilitarea clădirilor cu însemnătate în trecut şi multe altele.
Din păcate, Balta are actualmente 70 la sută oameni în vârstă (peste 55 de ani) şi 30% oameni tineri, fapt îngrijorător. Copiii au plecat la oraş şi nu mai vor să se întoarcă. Pe an, în Balta se nasc unul, maxim 2 copii. La ora actuală, aproape jumătate din casele comunei sunt goale, părăsite! Problema principală care trebuie rezolvată în această zonă este drumul judeţean, porţiunea de la {iroca până la Balta şi de la Balta până la Izverna, dar acesta aparţine de Consiliul Judeţean Mehedinţi.
Există la ora actuală un proiect dar încă nu s-a pus în aplicare. Această zonă trebuie ajutată mai mult de către judeţ cu realizarea de proiecte care să se şi concretizeze în teren. Tocmai de aceea, fac un apel disperat către preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, pentru refacerea infrastructurii acestei zone, a potenţialului turistic şi agroturistic, redeschiderea spitalului, care a fost renovat de multă vreme, dar nu a fost redeschis, refacerea zonei din punct de vedere cultural şi istoric, angajarea unui medic de familie care să fie la spitalul din comună şapte zile din şapte, şi punerea în valoare a peşterilor din zonă, unele dintre ele fiind unice în Europa.”
Galerie de imagini
1 ComentariiCOMENTEAZA
anonim, 22-Dec-2010 21:43:53
omul binecuvantat de d-zeu...Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateAgroturism
Hoinar în spaţiul rural...
Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu ... [ continuare ]
Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu ... [ continuare ]
De ce nu plouă cu turişti...
Ceea ce trebuia să se petreacă de 20 de ani încoace, iată, s-a săvârşit în urmă cu două zile: mă refer la ... [ continuare ]
Ceea ce trebuia să se petreacă de 20 de ani încoace, iată, s-a săvârşit în urmă cu două zile: mă refer la ... [ continuare ]La Balta, omul s-a născut...
Comuna Balta este o frântură de basm, care populează sufletele celor ce au trăit aici sau şi-au purtat copilăria ... [ continuare ]
Comuna Balta este o frântură de basm, care populează sufletele celor ce au trăit aici sau şi-au purtat copilăria ... [ continuare ]La Cărări, locul în care...
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana ... [ continuare ]
Situată în judeţul Alba, la munte, într-un loc care îşi merită cu
prisosinţă numele, "la Cărări", cabana ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- Hoinar în spaţiul rural din Uniunea Europeană
- Lentinus - o ciupercă culinară şi medicinală
- Ordin nr. 91 din 13 feb 2009
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- Sectorul legume - fructe în pragul integrării
- Succes agricol în Vaslui, datorită geneticii ultra-performante Euralis
- Agricultura în Olanda
- Acord din 17 martie 2009
- Universul verde - soluţii pentru grădina ta
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:17:27)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVa multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
SCAPA de ambalaje!
E criză grea în cercetare
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Energie cu panouri solare
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Fiţi independent energetic!
Mai multe Tehnologii Agricole
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole