Vine primăvara…
Pentru suprafeţe mai mari de cereale păioase fertilizarea ar fi trebuit să înceapă, cu deosebire acolo unde dotarea cu maşini de administrat îngrăşămintele chimice nu permite terminarea în timp scurt a fertilizării.
Şi mai este un motiv pentru care îngrăşămintele chimice ar fi bine să fie măcar în curte: vine sezonul scumpirilor de primăvară. În acest caz scumpirile nu au fost „impuse prin negocierile cu Uniunea Europeană”, nu pot fi motivate prin devalorizarea leului în raport cu valutele, ci au un singur motiv: îngrăşămintele se vând şi scumpe pentru că sunt necesare şi puţine.
Înainte de a trece mai departe este necesar de a face o precizare: în agricultură două mijloace contribuie la creşterea producţiei: 1. soiul şi 2. fertilizarea.
Soiul este principalul mijloc de producţie în agricultură. El este lucrătorul din câmp. Un soi cu o capacitate mare de producţie şi de calitate poate să facă fermieri fericiţi, dar numai dacă i se asigură condiţiile de manifestare a potenţialului de producţie şi de calitate.
Atenţie însă: soiul bun trebuie pus la locul potrivit.
Un soi de slabe performanţe nu aduce rezultatele aşteptate nici dacă i se asigură condiţiile ideale de cultură. Este şi cazul unui soi bun pus la loc nepotrivit, ceea ce înseamnă că nu i se asigură condiţii bune.
Fertilizarea (chimică, organică, foliară) are o însemnătate deosebită pentru că asigură sursa de elemente pe care soiul le transformă în recoltă.
Toate celelalte măsuri tehnologice (erbicidatul, prăşitul, combaterea bolilor şi dăunătorilor) nu contribuie la creşterea producţiei. Totuşi ele sunt foarte importante pentru că păstrează producţia la nivelul la care am ridicat-o prin banii daţi pe un soi bun şi pe îngrăşăminte suficiente. Nu stă apa într-o găleată spartă.
Nu rămâne producţia la nivelul asigurat de un soi bun şi o fertilizare corespunzătoare, dacă lăsăm buruienile să consume din îngrăşămintele aplicate iar plantele nu pot lucra din cauza bolilor şi dăunătorilor.
În situaţia creată prin piaţa foarte slabă a produselor agricole, se pune tot mai frecvent o întrebare: ce să mai cultivăm ? La această întrebare consider că nu se poate da un răspuns tranşant şi pe placul fermierilor. Ci trebuieşte făcut o distribuire a riscurilor: cultivaţi câte ceva din mai multe culturi.
Dar oricare cultură ar intra în opţiunile dumneavoastră, un lucru trebuie să fie respectat cu stricteţe: alegeţi cel mai potrivit soi pentru zona de cultură şi pentru scopul propus şi daţi plantelor ce (şi când) le place pentru a da ce vă doriţi.
Nu spuneţi niciodată „Eu nu mai fac lucrarea asta” pentru că se poate întoarce împotriva dumneavoastră şi tot efortul de până atunci să fie în zadar. Imaginaţi-vă că treceţi înot un râu. Ce se poate întâmpla dacă, la doi metri de mal, nu mai înotaţi pentru că oricum sunteţi aproape? Cât timp plantele sunt în câmp, nimic nu trebuie să aibă să aibă prioritate înaintea lor.
Unde pune omul gospodar mâna, pune şi Dumnezeu mila.
Pentru că în situaţia de moment din piaţa cerealelor, problema majoră nu o constituie nivelul preţurilor. Ele sunt aproximativ cele de pe piaţa mondială.
Cauzele sunt cu totul altele: lipsa consumatorilor, lipsa calităţii, nivelul redus al subvenţiilor şi plata cu întârzâiere a subvenţiilor. Aceste situaţii ar trebui corectate prin măsuri de profunzime, nu de suprafaţă.
Pentru a ajuta măcar un pic omul gospodar să-şi facă socotelile, reamintesc câteva lucruri care nu trebuiesc neglijate în luarea deciziei de cumpărare.
• Identificaţi corect şi complet problemele pe care la aveţi. O identificare aproximativă va duce la rezolvări aproximative.
• Folosiţi produsul cel mai ieftin dar care poate să rezolve problema. Nu cumpăraţi un produs numai pentru că este ieftin, dacă nu este şi rezolvarea potrivită.
• „Nu vă legaţi viaţa de o singură speranţă şi corabia de o singură ancoră”. Nu folosiţi un singur soi, sau un singur produs. Chiar dacă până acum v-au mulţumit, pregătiţi-vă variantele de rezervă.
Şi vă rog să nu uitaţi un aspect foarte important: agricultura se face după pământ şi după vreme. Vă doresc vreme şi vremuri bune!
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005
Articole corelate
Meteorologii avertizează că la sfârşitul lunii noiembrie se aşterne zăpada. Volumul de lucrări restante dar şi...
[ continuare ]
Semănatul grâului în această toamnă s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp, începând cu intervalul optim...
[ continuare ]
• Fertilizarea culturilor de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale)• Combaterea şoarecilor de... [ continuare ]
Încheierea arăturilor pe terenurile rămase nearate şi încorporarea sub brazde a ultimelor cantităţi de gunoi sunt...
[ continuare ]
La ceas de cumpănă, trebuie să hotărâm cu luciditate ce vom semăna în această primăvară. Fiecare, de-a lungul...
[ continuare ]
Agronomie
Principalele lucrări în cultura mare specifice lunii iulie constau în valorificarea terenurilor acolo unde ...
[ continuare ]
Peste 400 de fermieri au asistat la prezentarea în câmp a noilor varietăţi de rapiţă şi cereale ...
[ continuare ]
Cu ocazia seriei de întâlniri „Caravana rapiţei 2010”, organizate de Sumi Agro în luna ...
[ continuare ]
Preţurile de valorificare mici, mai puţine subvenţii, seceta, tot mai multe constrângeri pentru ...
[ continuare ]
Primăvara acestui an a fost mai puţin prietenoasă cu agricultorii, fiind excesiv de umedă şi răcoroasă, cu ...
[ continuare ]
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la ...
[ continuare ]
Abordarea unei strategii naţionale pe termen mediu şi lung în domeniul creşterii ovinelor trebuie să aibă ...
[ continuare ]
Toţi fermierii laudă calităţile excepţionale ale lucernei, “regina” plantelor furajere, dar mulţi se ...
[ continuare ]
În timpul iernii, când animalele se află în perioada de stabulaţie, crescătorii de animale sunt ...
[ continuare ]
În Europa, sistemele de biodegradare anaerobă a deşeurilor solide se folosesc încă de la începutul ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Actualul colectiv Ferma
- Rapiţa furajeră
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- Ordin nr. 180 din 24 martie 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole


Petale galbene de Floarea Soarelui