ForumTradiţia păşunatului transhumant din Munţii Retezatului (I)
Păşune din RetezatMunţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă din vremuri imemorabile spaţiul ideal pentru văratul animalelor domestice, la concurenţă cu animalele sălbatice de interes cinegetic. Despre vegetaţia acestor munţi s-au scris tomuri întregi de date ştiinţifice, care au făcut cunoscute lumii întregi valoarea deosebită a florei şi a faunei ce o însoţeşte, în cele din urmă Retezatul fiind declarat primul nostru Parc Naţional, în 1935, şi apoi Rezervaţie a Biosferei, în anul 1979.
Biodiversitatea de excepţie a acestor munţi, pe lângă condiţiile naturale, a fost produsă şi de valorificarea raţională de secole prin păşunat a acestor pajişti cu o încărcare adecvată de animalele domestice, ovine şi bovine, necesitând un minim de lucrări de întreţinere.
Amploarea păstoritului în Munţii Retezat
Vă prezentăm în continuare o sinteză pentru zona de protecţie specială (Tabelul 1) şi din zona tampon (Tabelul 2), prin care evidenţiem amploarea păstoritului în golul montan al Munţilor Retezat, care a favorizat şi menţinut biodiversitatea rezervaţiei actuale.
• În zona cu protecţie specială, încărcarea optimă cu animale pe 8212 hectare păşune este de 2785 UVM (11.250 ovine, 1100 taurine şi 65 cabaline), revenind în medie 0,34 UVM/ha, pe o durată medie de 70 zile sezon de păşunat, variind între 50 şi 100 zile, în funcţie de altitudine.
• În zona tampon încărcarea cu animale la hectar este mai mare cu circa 60 la sută pe unitatea de suprafaţă la aceeaşi durată medie a sezonului de păşunat. În final, pe suprafaţa de 14.937 ha păşune din PN Retezat în cele 45 trupuri situate între 1000 şi 2457 m altitudine, în sezonul de păşunat pe altitudine, de la 100 până la 50 zile, în medie 70 zile, au păşunat 26.100 ovine, 2690 taurine şi 170 de cai, revenind în medie 0,43 UVM la hectar.
La acest rezultat s-a ajuns din aproape în aproape după o îndelungată practică a transhumanţei, cu văratul animalelor sus, în golul montan şi producerea fânului pentru iernare jos, în satele din jurul muntelui.
Măsuri de reabilitare a patrimoniului pastoral montan
Efortul ducerii animalelor la păşunat în munte este considerabil, crescătorii din unele sate (Boşorod, Băţălari, Covragi, Grid, Vâlcele) parcurg 70-75 km pe jos din sat până la păşune, unde au condiţii grele de vieţuire, în adăposturi primitive, fără curent electric, apă, încălzire etc., sub ameninţarea permanentă a carnivorelor mari, urşi şi lupi.
Din păcate, aceşti curajoşi crescători de animale s-au împuţinat din cauza lipsei de confort minim în golul montan, greu accesibil, şi a altor posibilităţi de existenţă mai uşoară în ţară sau în alte ţări din UE. Odată cu scăderea dramatică a efectivelor de animale care păşunau până nu demult în PN Retezat, vor apărea probleme majore cu reducerea biodiversităţii actuale, pierderi de produse animaliere ecosanogene în zone cu handicap, împădurirea păşunilor existente şi alte mari neajunsuri pentru generaţia actuală şi pentru cele care vor veni.
Prin urmare, se impune efectuarea unui studiu reactualizat privind starea păşunilor şi păstoritul din Retezat şi a celorlalţi munţi cu tradiţie din Carpaţi, urmat de măsuri concrete de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a crescătorilor, drumuri de acces, adăposturi pentru animale, lucrări minime pe păşuni şi alte acţiuni pentru salvarea şi valorificarea în continuare a patrimoniului pastoral montan, conservarea biodiversităţii şi a frumuseţii neasemuite a peisajelor carpatine.
PN RETEZAT, ÎN LITERATURA PASTORALĂ
„Păşunile şi păstoritul în Parcul Naţional Retezat” este prima sinteză din literatura noastră, despre păşunile şi păstoritul din Parcul Naţional Retezat (PNR), realizată de eminentul pratotehnician Dr.ing. Eugen Cernelea. În februarie 2004, am avut onoarea să o prefaţez cu un „Cuvânt înainte”, din care redăm fragmente în cele ce urmează:
„Sunt mai mult decât onorat să scriu acest cuvânt despre lucruri şi fapte din trecut, care odată cunoscute şi însuşite pot deveni un înainte pentru viitorul pajiştilor montane. Sarcina mea în acest caz este mult uşurată, întrucât sunt puţine lucrări care îmbină atât de armonios şi pragmatic experienţe din trecut, prezentul şi viitorul unui munte emblematic pentru Carpaţii României, cum este Retezatul.
Autorul cărţii de faţă este un binecunoscut specialist în lumea tot mai restrânsă a pratologilor şi pratotehnicienilor autentici, mai vechi şi mai noi.
Lucrarea este un produs al unei constante şi ardente pasiuni pentru pajiştile montane, dublată de o pregătire profesională de excepţie, potenţată continuu de desele incursiuni de lucru în Parcul Naţional Retezat, ca însoţitor sau sprijinitor spiritual şi mai ales material al numeroşilori specialişti din domeniul ştiinţelor naturii, agriculturii, silviculturii şi protecţiei mediului, de la care a avut multe de învăţat de-a lungul timpului.
Având o fire deschisă şi receptivă la noutăţi, calităţi şi crez care l-au călăuzit toată viaţa, a făcut posibilă implicarea directă a autorului la celebrul deja ”Protocol de Gura Zlata din 1955”, unde s-a pus pentru prima dată la noi problema organizării, administrării şi folosirii păşunilor din perimetrele ariilor protejate.
Această temă a revenit în actualitate după aproape jumătate de secol, fiind înscrisă în Legea 5/2000 şi art.5 al OG nr.230/4.03.2003 prin care se solicită elaborarea unor „Norme de gospodărire a pajiştilor”, în conformitate cu categoriile de management şi cu obiectivele de conservare a biodiversităţii, cu capacitatea productivă şi de suport a pajiştilor din rezervaţiile biosferei, parcurilor naţionale şi parcurile naturale.
Astfel că, lucrarea de faţă răspunde pe deplin acestor solicitări exprese ale momentului pentru conservarea biodiversităţii, fiind totodată un prim exemplu de urmat pentru specialiştii şi administratorii altor arii protejate din ţara noastră.
În partea I a lucrării sunt prezentate pe scurt cadrul natural al Munţilor Retezat, istoricul cercetărilor, caracterizarea generală a vegetaţiei lemnoase şi ierboase cu principalele specii endemice, ocrotite, medicinale, etc. O atenţie aparte este acordată tipurilor de pajişti din etajele montan superior, subalpin şi alpin cu capacitatea lor reală de suport, influenţa păşunatului cu ovine şi a celui cu bovine şi alte aspecte.
Partea a II-a ocupă aproape două treimi din volumul lucrării şi reprezintă până acum un unicat în literatura noastră pastorală. Descrierea a 45 trupuri de păşune pe întreg Parcul Naţional Retezat care este declarat în prezent şi Rezervaţie a Biosferei, cu precizări clare privind apartenenţa, statutul juridic al proprietăţii, suprafaţa, limite altitudinale, expoziţia terenului, vecinătăţi, stâncării şi grohotişuri, vegetaţie lemnoasă şi ierboasă, capacitate de suport sau încărcare posibilă cu diferite specii şi categorii de animale, tehnica păşunatului, construcţii pastorale, focăritul, adăpatul animalelor, deplasarea animalelor de la locul de domiciliu (stabulaţie) la păşune şi unele observaţii şi recomandări privind îmbunătăţirea şi gospodărirea patrimoniului pastoral.
Toate aceste veritabile studii complexe înregistrate cu multă trudă şi devotament zeci de ani, sunt acum redate posterităţii de autor, spre folosul imediat şi de viitor al comunităţilor rurale din jurul munţilor Retezat şi nu numai, astfel ca să se realizeze un efect economic aşteptat din valorificarea raţională prin păşunat a vegetaţiei ierboase, concomitent cu conservarea durabilă a biodiversităţii excepţionale din această zonă.”
Tabelul 1: PĂŞUNILE DIN PNR - ZONA CU PROTECŢIE SPECIALĂ
*) Ovine şi bovine de toate categoriile, în rest numai adulte
Tabelul 2: PĂŞUNILE DIN PNR - ZONA TAMPON
* Ovine şi bovine de toate categoriile, în rest numai adulte
Biodiversitatea de excepţie a acestor munţi, pe lângă condiţiile naturale, a fost produsă şi de valorificarea raţională de secole prin păşunat a acestor pajişti cu o încărcare adecvată de animalele domestice, ovine şi bovine, necesitând un minim de lucrări de întreţinere.
Amploarea păstoritului în Munţii Retezat
Vă prezentăm în continuare o sinteză pentru zona de protecţie specială (Tabelul 1) şi din zona tampon (Tabelul 2), prin care evidenţiem amploarea păstoritului în golul montan al Munţilor Retezat, care a favorizat şi menţinut biodiversitatea rezervaţiei actuale.
• În zona cu protecţie specială, încărcarea optimă cu animale pe 8212 hectare păşune este de 2785 UVM (11.250 ovine, 1100 taurine şi 65 cabaline), revenind în medie 0,34 UVM/ha, pe o durată medie de 70 zile sezon de păşunat, variind între 50 şi 100 zile, în funcţie de altitudine.
• În zona tampon încărcarea cu animale la hectar este mai mare cu circa 60 la sută pe unitatea de suprafaţă la aceeaşi durată medie a sezonului de păşunat. În final, pe suprafaţa de 14.937 ha păşune din PN Retezat în cele 45 trupuri situate între 1000 şi 2457 m altitudine, în sezonul de păşunat pe altitudine, de la 100 până la 50 zile, în medie 70 zile, au păşunat 26.100 ovine, 2690 taurine şi 170 de cai, revenind în medie 0,43 UVM la hectar.
La acest rezultat s-a ajuns din aproape în aproape după o îndelungată practică a transhumanţei, cu văratul animalelor sus, în golul montan şi producerea fânului pentru iernare jos, în satele din jurul muntelui.
Măsuri de reabilitare a patrimoniului pastoral montan
Efortul ducerii animalelor la păşunat în munte este considerabil, crescătorii din unele sate (Boşorod, Băţălari, Covragi, Grid, Vâlcele) parcurg 70-75 km pe jos din sat până la păşune, unde au condiţii grele de vieţuire, în adăposturi primitive, fără curent electric, apă, încălzire etc., sub ameninţarea permanentă a carnivorelor mari, urşi şi lupi.
Din păcate, aceşti curajoşi crescători de animale s-au împuţinat din cauza lipsei de confort minim în golul montan, greu accesibil, şi a altor posibilităţi de existenţă mai uşoară în ţară sau în alte ţări din UE. Odată cu scăderea dramatică a efectivelor de animale care păşunau până nu demult în PN Retezat, vor apărea probleme majore cu reducerea biodiversităţii actuale, pierderi de produse animaliere ecosanogene în zone cu handicap, împădurirea păşunilor existente şi alte mari neajunsuri pentru generaţia actuală şi pentru cele care vor veni.
Prin urmare, se impune efectuarea unui studiu reactualizat privind starea păşunilor şi păstoritul din Retezat şi a celorlalţi munţi cu tradiţie din Carpaţi, urmat de măsuri concrete de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a crescătorilor, drumuri de acces, adăposturi pentru animale, lucrări minime pe păşuni şi alte acţiuni pentru salvarea şi valorificarea în continuare a patrimoniului pastoral montan, conservarea biodiversităţii şi a frumuseţii neasemuite a peisajelor carpatine.
PN RETEZAT, ÎN LITERATURA PASTORALĂ
„Păşunile şi păstoritul în Parcul Naţional Retezat” este prima sinteză din literatura noastră, despre păşunile şi păstoritul din Parcul Naţional Retezat (PNR), realizată de eminentul pratotehnician Dr.ing. Eugen Cernelea. În februarie 2004, am avut onoarea să o prefaţez cu un „Cuvânt înainte”, din care redăm fragmente în cele ce urmează:
„Sunt mai mult decât onorat să scriu acest cuvânt despre lucruri şi fapte din trecut, care odată cunoscute şi însuşite pot deveni un înainte pentru viitorul pajiştilor montane. Sarcina mea în acest caz este mult uşurată, întrucât sunt puţine lucrări care îmbină atât de armonios şi pragmatic experienţe din trecut, prezentul şi viitorul unui munte emblematic pentru Carpaţii României, cum este Retezatul.
Autorul cărţii de faţă este un binecunoscut specialist în lumea tot mai restrânsă a pratologilor şi pratotehnicienilor autentici, mai vechi şi mai noi.
Lucrarea este un produs al unei constante şi ardente pasiuni pentru pajiştile montane, dublată de o pregătire profesională de excepţie, potenţată continuu de desele incursiuni de lucru în Parcul Naţional Retezat, ca însoţitor sau sprijinitor spiritual şi mai ales material al numeroşilori specialişti din domeniul ştiinţelor naturii, agriculturii, silviculturii şi protecţiei mediului, de la care a avut multe de învăţat de-a lungul timpului.
Având o fire deschisă şi receptivă la noutăţi, calităţi şi crez care l-au călăuzit toată viaţa, a făcut posibilă implicarea directă a autorului la celebrul deja ”Protocol de Gura Zlata din 1955”, unde s-a pus pentru prima dată la noi problema organizării, administrării şi folosirii păşunilor din perimetrele ariilor protejate.
Această temă a revenit în actualitate după aproape jumătate de secol, fiind înscrisă în Legea 5/2000 şi art.5 al OG nr.230/4.03.2003 prin care se solicită elaborarea unor „Norme de gospodărire a pajiştilor”, în conformitate cu categoriile de management şi cu obiectivele de conservare a biodiversităţii, cu capacitatea productivă şi de suport a pajiştilor din rezervaţiile biosferei, parcurilor naţionale şi parcurile naturale.
Astfel că, lucrarea de faţă răspunde pe deplin acestor solicitări exprese ale momentului pentru conservarea biodiversităţii, fiind totodată un prim exemplu de urmat pentru specialiştii şi administratorii altor arii protejate din ţara noastră.
În partea I a lucrării sunt prezentate pe scurt cadrul natural al Munţilor Retezat, istoricul cercetărilor, caracterizarea generală a vegetaţiei lemnoase şi ierboase cu principalele specii endemice, ocrotite, medicinale, etc. O atenţie aparte este acordată tipurilor de pajişti din etajele montan superior, subalpin şi alpin cu capacitatea lor reală de suport, influenţa păşunatului cu ovine şi a celui cu bovine şi alte aspecte.
Partea a II-a ocupă aproape două treimi din volumul lucrării şi reprezintă până acum un unicat în literatura noastră pastorală. Descrierea a 45 trupuri de păşune pe întreg Parcul Naţional Retezat care este declarat în prezent şi Rezervaţie a Biosferei, cu precizări clare privind apartenenţa, statutul juridic al proprietăţii, suprafaţa, limite altitudinale, expoziţia terenului, vecinătăţi, stâncării şi grohotişuri, vegetaţie lemnoasă şi ierboasă, capacitate de suport sau încărcare posibilă cu diferite specii şi categorii de animale, tehnica păşunatului, construcţii pastorale, focăritul, adăpatul animalelor, deplasarea animalelor de la locul de domiciliu (stabulaţie) la păşune şi unele observaţii şi recomandări privind îmbunătăţirea şi gospodărirea patrimoniului pastoral.
Toate aceste veritabile studii complexe înregistrate cu multă trudă şi devotament zeci de ani, sunt acum redate posterităţii de autor, spre folosul imediat şi de viitor al comunităţilor rurale din jurul munţilor Retezat şi nu numai, astfel ca să se realizeze un efect economic aşteptat din valorificarea raţională prin păşunat a vegetaţiei ierboase, concomitent cu conservarea durabilă a biodiversităţii excepţionale din această zonă.”
Tabelul 1: PĂŞUNILE DIN PNR - ZONA CU PROTECŢIE SPECIALĂ
*) Ovine şi bovine de toate categoriile, în rest numai adulte
Tabelul 2: PĂŞUNILE DIN PNR - ZONA TAMPON
* Ovine şi bovine de toate categoriile, în rest numai adulte
1 ComentariiCOMENTEAZA
anonim, 29-Jan-2010 03:01:55
Marin Ovidiu...din fericire sunt unul din putinii care am avut norocul sa vada acele locuri care le-ati pomenit mai sus prin prisma unu fost coleg de facultate care locuieste in zona am putut urca in retezat si am innoptat la o stana aveam impresia ca m-am intors in timp o suta de ani,este ceva mirifc,momentan traiesc la londra si am vazut multe locuri dar acela a ramas si va ramane in sufletul meu pt totdeauna
Articole corelate
Păşunea şi păşunatul...
Numeroasele studii şi cercetări, unele plecând de la simple observaţii făcute de crescătorii de animale interesaţi... [ continuare ]
Numeroasele studii şi cercetări, unele plecând de la simple observaţii făcute de crescătorii de animale interesaţi... [ continuare ] Agronomie
Culturile de câmp la...
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]Sămânţa bună dă roade...
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]Starea culturilor de câmp
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]Putem avea recolte bogate...
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]Agrotehnica antierozională...
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]Agricultura în Olanda
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]Seceta de primăvară e...
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]Fitopatologie - ediţia II
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]O nouă lege a pajiştilor
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]Răsaduri altoite de la...
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Piaţa neagră a cerealelor pune capac hambarelor româneşti
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Lucrări agricole la culturile de câmp în pragul primăverii
- Mihail Dumitru, nominalizat ministru pentru Agricultură
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Calendarul pomicol pentru luna aprilie
- Alăptarea artificială a mieilor şi iezilor
- Plăţile pe suprafaţă
- Cum se calculează tarifele de irigaţii?
- GRÂUL – Triticum aestivum L
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVa multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
SCAPA de ambalaje!
E criză grea în cercetare
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Energie cu panouri solare
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Fiţi independent energetic!
Mai multe Tehnologii Agricole
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole