Stabilirea momentului optim de recoltare sau de începere a păşunatului pe pajiştile temporare

 
 
12345
Agronomie,11 Aug 2009 - 21:00,0 comentarii
Plante furajere
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respectiv în cursul celor 24 de ore. Cunoaşterea acestei particularităţi are mare importanţă practică şi în domeniul tehnologiei producerii furajelor, în special la stabilirea momentului optim de recoltare sau păşunat a plantelor furajere, în vederea obţinerii unui furaj bogat în substanţe proteice.

Conţinutul în proteină, în funcţie de momentul zilei

Astfel, în cazul pajiştilor semănate formate din golomăţ şi lucernă sau golomăţ şi trifoi alb, conţinutul de proteină brută creşte constant în timpul zilei, iar spre seară se înregistrează conţinutul maxim, după care, pe parcursul nopţii, spre dimineaţă, are loc o descreştere pronunţată.

De asemenea, în cazul amestecului format din timoftică şi trifoi roşu, s-a constatat aceeaşi tendinţă de creştere sau descreştere diurnă a conţinutului de proteină, ca şi în cazul amestecurilor amintite anterior.

Această observaţie duce la concluzia că tipurile de pajişti semănate la care facem referire, pot fi recoltate sau păşunate în orele de după amiază spre seară, când plantele acumulează cantitatea cea mai mare de proteine.

Aşa se explică de ce în unele ţări din UE (Austria, Elveţia, Germania, Franţa) s-a extins sistemul de păşunat al animalelor după amiază, până seara târziu.

La amestecul format din raigras peren şi ghizdei, deoarece conţinutul de proteină brută creşte în timpul zilei, dar descreşte spre seară, recoltarea sau păşunatul se pot realiza în intervalul cuprins între dimineaţa devreme şi amiază (Tabelul 1).


Conţinutul în proteină brută şi vârsta frunzelor

În alegerea momentului optim de recoltare sau păşunat al pajiştilor semănate, trebuie să se ţină seama şi de fenofaza de dezvoltare a plantelor, care se corelează cu un anumit conţinut de proteină brută.

Astfel, conţinutul în proteină brută al frunzelor se diferenţiază în funcţie de poziţia acestora pe lăstar sau tulpină: frunzele mai tinere, din vârful lăstarilor, au un conţinut de proteină brută cu 20-30% mai mare decât frunzele bătrâne, aşezate la baza lăstarilor. Această situaţie se explică prin faptul că în intervalul de 10-15 zile de formare a unei noi frunze, frunzele bătrâne îşi diminuează capacitatea de biosinteză a proteinelor.

În consecinţă, o întârziere cu cca. două săptămâni a recoltării sau păşunatului pajiştilor semănate, duce la scăderea puternică a valorii nutritive a furajului (Tabelul 2).


Valoarea furajeră a pajiştilor semănate, în timpul anilor de vegetaţie

Valoarea furajeră a pajiştilor semănate scade proporţional cu înaintarea acestora în vegetaţie. Din acest punct de vedere, conţinutul de proteină brută înregistrează o scădere pronunţată în ultimii ani de producţie faţă de primul an, respectiv între 20 şi 50%. Această constatare se bazează, în mare parte, pe scăderea activităţii metabolice a plantelor înaintate în vârstă, cât şi a diminuării elementelor nutritive, şi mai ales azot, din sol.

Pentru diminuarea acestui efect se impune păstrarea echilibrului dintre speciile de graminee şi leguminoase perene, care formează structura floristică a pajiştei, prin aplicarea unei fertilizări optime, chiar şi în ultimii ani de folosinţă a pajiştei semănate (Tabelul 3).


Tabelul 1
CONŢINUTUL DIURN ÎN PROTEINE LA DIFERITE TIPURI DE AMESTECURI DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE

/apps/ferma/resources/imagini/tabel-1-plante.jpg

Tabelul 2
CONŢINUTUL ÎN PROTEINE, ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTA FRUNZELOR, LA UNELE AMESTECURI DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE

/apps/ferma/resources/imagini/tabel-2-plante.jpg

Tabelul 3
CONŢINUTUL ÎN PROTEINE LA UNELE AMESTECURI DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE, ÎN PERIOADA ANILOR DE PRODUCŢIE

/apps/ferma/resources/imagini/tabel-3-plante.jpg


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Stabilirea momentului optim de recoltare sau de începere a păşunatului pe pajiştile temporare
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Stabilirea momentului optim de recoltare sau de începere a păşunatului pe pajiştile temporare
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Păşunea şi păşunatul...
Agronomie, 30 Jul 2009 - 20:00,0 comentarii
O parte dintre lucrurile bune din perioada comunistă, din păcate puţine la număr, mai dăinuie şi astăzi. Pe... [ continuare ]

Agronomie

Culturile de câmp la...
Ioan Borcean , 06 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]
Sămânţa bună dă roade...
Marian MUŞAT , 01 Feb 2012 - 16:00,2 comentarii
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]
Starea culturilor de câmp
Paula CHIRCULESCU , 31 Jan 2012 - 15:00,0 comentarii
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]
Putem avea recolte bogate...
Cosmin Trif , 30 Jan 2012 - 14:00,0 comentarii
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]
Agrotehnica antierozională...
Marian MUŞAT , 30 Jan 2012 - 14:00,2 comentarii
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]
Agricultura în Olanda
Liviu GORDEA , 27 Jan 2012 - 15:00,3 comentarii
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]
Seceta de primăvară e...
Cosmin Trif , 25 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]
Fitopatologie - ediţia II
Ferma , 25 Jan 2012 - 14:00,0 comentarii
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]
O nouă lege a pajiştilor
Teodor Maruşca , 18 Jan 2012 - 14:00,1 comentarii
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]
Răsaduri altoite de la...
Ferma , 16 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole