ForumSparceta, o plantă furajeră pe nedrept uitată
Sparceta, planta furajeră pe nedrept uitatăCultivarea sparcetei ca plantă furajeră a început în secolul al XV-lea, în sudul Franţei.
În ţara noastră, sperceta este prea puţin sau chiar deloc cunoscută de către fermieri, însă, în multe alte ţări ea este foarte apreciată din următoarele motive:
- poate fi cultivată pe terenuri calcaroase cu stratul arabil subţire, în special pe pante erodate, unde culturile de lucernă sau de trifoi nu reuşesc;
- poate fi cultivată în zone foarte secetoase, fără irigare, în cultură pură sau în amestec cu Obsiga sau cu pirul crestat;
- previne eroziunea pe terenurile aflate în pantă;
- nu provoacă meteorizaţia, spre deosebire de lucernă şi de trifoi, deci poate fi consumată fără riscuri asupra sănătăţii animalelor;
- produce uşor cantităţi mari de sămânţă, spre deosebire de lucernă şi de trifoi.
În privinţa zonelor de cultură, sparceta are numai două restricţii, şi anume: nu suportă terenurile care au (pânza) apa freatică mai la suprafaţă şi nici pe cele care nu sunt bine aprovizionate cu calciu.
Din dorinţa de a promova această plantă furajeră, amelioratorii români au creat soiuri de sparcetă (Onobrychis viciifolia) foarte valoroase, şi anume: 1CA6 (1963), Sparta (1973), Splendid (1992), Mara (1997) şi Anamaria (2006).
Din păcate, aceste soiuri, care pe dealuri erodate sau în zone secetoase depăşesc cu mult lucerna sau trifoiul, în ceea ce priveşte randamentul, nu sunt cultivate. Acum, în lipsa cererii, activitatea de producere a sămânţei Elită aproape s-a sistat.
Caracteristicile sparcetei, în cultură
Ca orice altă leguminoasă, sparceta are însuşirea de a fixa azotul din aer, cu ajutorul microorganismelor. O nodozitate de pe rădăcina sparcetei plină de bacterii cântăreşte, în medie, 15-20 mg. Bacteriile care trăiesc în simbioză cu sparceta sunt foarte rezistente la temperaturi mari şi la secetă prelungită.
Practica a dovedit faptul că solul rămâne mult mai bogat în compuşii azotului, după o cultură de sparcetă, decât după borceag, trifoi sau în urma unui ogor negru.
Dacă vechile populaţii locale nu valorificau eficient îngrăşămintele chimice, noile soiuri create de amelioratorii autohtoni, pe care le-am amintit anterior, reacţionează favorabil la doze de 60 kg/ha azot, 60 kg/ha P2O5 şi 60 kg/ha K2O.
Cu toate că seminţele (păstăile) sparcetei sunt destul de mari, comparativ cu celelalte leguminoase perene, această plantă furajeră are nevoie de un pat germinativ lucrat cu multă grijă, nivelat, mărunţit şi tasat, respectând regulile generale de executare a lucrărilor pentru plantele cultivate în zone expuse eroziunii, unde este, de fapt, şi locul sparcetei.
Semănatul se face primăvara timpuriu cu 50-70 kg/ha, în rânduri la 12,5-15,0 cm. Adâncimea de încorporare a seminţelor (păstăi) este de 2-3 cm pe soluri grele şi 3-4 cm pe cele uşoare. Combaterea chimică a buruienilor se face cu aceleaşi substanţe care se folosesc şi la lucernă.
Epoca optimă de cosit începe cu momentul îmbobocirii şi continuă până la apariţia primelor flori.
RECUNOSCUTĂ DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
Bazându-se pe descrierea făcută de autorii Plinius şi de Dioskurides, un alt scriitor, Haller (1771), consideră sparceta ca fiind una dintre cele mai vechi plante agricole. În Evul Mediu, ea a fost descrisă de Dodonaeus ca plantă ornamentală cultivată în grădinile din Brabant şi din Flandra.
Sparceta s-a cultivat ca plantă furajeră încă din secolul al XV-lea, în partea de sud a Franţei. Tot autorul Haller, în “Floarea H/Nelvetica”, îl citează pe Luigi Anguillara, care în anul 1561 pomeneşte în scrierile sale despre “Polygala” (denumirea sparcetei la acea vreme) ca fiind o plantă furajeră valoroasă, cultivată în Province şi în Italia.
Despre cultura sparcetei a mai scris şi Dalechamp (1587), dând numele de “sparse” speciei Onobrychis Viciifolia, o plantă cultivată în provincia Dauphine. Cu timpul, de la noţiunea de “sparse” s-a ajuns la cea de “sparsette”, apoi de “esparsette”, de unde provine şi denumirea în limba română, “sparcetă”.
În anul 1600, Olivier de Serres a făcut o amplă descriere a culturii sparcetei (Onobrychis viciifolia), enumerând calităţile acestei excelente plante furajere cultivate în sudul Franţei.
După 1640, sparceta a început să se cultive şi în Anglia, pe terenuri aflate în pantă şi supuse eroziunii, iar în 1718 planta a fost introdusă şi în Austro-Ungaria.
Se presupune că, în secolul al XVIII-lea, sparceta s-a cultivat şi în Transilvania, unde s-au păstrat cele mai vechi centre de cultivare a sparcetei, aflate între Mociu, Reghin şi Sărmaş.
1 ComentariiCOMENTEAZA
Ceva nou.n.am mai auzit de aceasta planta, o sa incerc semanarea ei pe o suprafata mica pentru inceput,
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateAgronomie
La 306,3 mil. euro se ridică valoarea totală a porumbului exportat în 2011 în afara Uniunii Europene de ... [ continuare ]
Dacă în 1999 România avea o suprafaţă de 6.438,5 ha cu loturi semincere de cartofi, aceasta a scăzut ... [ continuare ]
După pornirea în vegetaţie a plantelor, fermierii caută soluţii prin care pot accelera dezvoltarea culturilor ... [ continuare ]
Tehnologia se aplică în funcţie de potenţialul real al parcelei de a răspunde efortului investit [ continuare ]
Conform angajamentului făcut, de promovare a soluţiilor sustenabile pentru agricultura românească, proiectul ... [ continuare ]
În urma unei regretabile erori de redactare, apărute într-un număr anterior al revistei „Recolte ... [ continuare ]
Tratamente împotriva principalilor dăunători la culturile de rapiţă, grâu, porumb şi floarea soarelui [ continuare ]
De felul în care sunt executate lucrările de semănat depinde mai târziu evoluţia plantelor [ continuare ]
În cultura mare, prioritare sunt lucrări precum încheierea semănatului la floarea soarelui şi la porumb, ... [ continuare ]
La mijlocul lunii martie a.c., compania Pioneer HI-Bred a lansat în România un nou concept pentru fermierii ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Schimbările climatice se resimt acut în viticultură
- Roirea naturală necontrolată provoacă mari pierderi productive în stupine
- ProCredit Bank garantează succesul în agricultură
- Cărăbaşa va fi omologată oficial în 2009
- Viţelul hibrid te scoate din necaz!
- AGRANA - partenerul cultivatorilor de sfeclă de zahăr
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Profit cu buzunarele găurite?
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole