Potenţialul pajiştilor din zona montană (III)
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la culturi pentru cereale, proteaginoase, oleaginoase sau alte culturi. Pajiştile montane sunt situate de regulă pe terenuri care nu se pot cultiva cu alte plante, având destinaţie exclusiv furajeră valorificabilă prin animalele ierbivore.
Conversia ierbii în produse animaliere a permis extinderea vieţuirii umane în munţii înalţi deasupra zonelor cerealiere. Astfel crescătorii de animale au luptat permanent cu natura vitregă din zona montană pentru supravieţuire prin crearea de bunuri de uz personal şi pentru schimb.
Din acest punct de vedere, va trebui să recucerim spaţiul montan aflat în prezent în diferite stadii de abandon, pentru siguranţa noastră alimentară, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală a climei va afecta zone întinse din câmpiile ţării, munţii fiind o salvare pentru supravieţuire.
Producţia de lapte de vacă
Experimentările privind producţia de lapte, realizate pe pajiştile montane în sezonul de păşunat, au fost efectuate la Baza de cercetări pajişti montane a ICDP Braşov, situată la 1800 m altitudine în Munţii Bucegi, cel mai înalt punct de cercetare agricolă al ASAS şi din Lanţul Carpatic European.
Rezultatele pun în evidenţă eficacitatea măsurilor de îmbunătăţire radicală a pajiştilor degradate invadate de Nardus stricta prin fertilizarea cu îngrăşăminte chimice NPK, amendare calcică, regenerare totală şi prin înfiinţarea de pajişti semănate, precum şi alte metode de îmbunătăţire prin care se pot obţine peste 5000 litri lapte de vacă pe hectar într-o perioadă de 85 zile de păşunat cu rasa Brună (tabelul 1).
Măsurile de îmbunătăţire a pajiştilor din munţii înalţi au avut o înfluenţă extrem de favorabilă asupra indicilor agrochimici ai solului, compoziţiei floristice, producţiei de substanţă uscată şi asupra calitatăţii furajelor, care a permis creşterea încărcării cu animale de la 1,5 vaci la hectar la peste 5 vaci la hectar, care la rândul lor au avut un comportament alimentar echilibrat, respectiv 8h.30' păscut, 6h.56' rumegat şi 8h.34' odihnă, din care 55' somn.
Având la dispoziţie date privind producţia de lapte pe păşune la 600 m altitudine în câmpurile experimentale de la Măgurele a ICDP Braşov pe substrat bazic din Depresiunea Bârsei limitrof cu Munţii Bucegi, a fost posibilă conturarea unor gradienţi altitudinali (tabelul 2).
Durata medie a păşunatului scade cu 7,5 zile/100 m altitudine, producţia medie de lapte scade cu 0,4 l/cap şi consumul specific de substanţă uscată (SU) creşte cu 50 grame/1 litru lapte pentru fiecare sută de metri altitudine, din cauza condiţiilor climatice tot mai aspre odată cu creşterea altitudinii.
În aceste cercetări complexe asupra relaţiei sol-plantă-animal-produs animalier se constată că factorul determinant este producţia şi calitatea furajeră a covorului ierbos realizat prin fertilizare organică, chimică şi prin corectarea acidităţii. Oricare altă soluţie tehnică fără fertilizare şi amendare calcică este sortită eşecului din punct de vedere economic.
La acestea se adaugă încărcarea corectă cu animale în împrejmuiri cu garduri fixe, păşunat porţionat cu gard electric, având apă şi sare la discreţie, adăpost şi umbră.
Estimare eficienţă economică
Având la dispoziţie date privind repartizarea suprafeţelor pe altitudine a pajiştilor şi sporul ponderal suplimentar realizabil după îmbunătăţire cu eforturi minime se poate calcula venitul mediu şi total al acestui produs animalier, pentru a exemplifica eficienţa măsurilor de îmbunătăţire şi de folosire raţională a pajiştilor (tabelul 3).
Din datele prezentate aici rezultă că venitul total suplimentar obţinut pe cele 2 milioane hectare de pajişti montane ajunge la 687 milioane euro. Dacă adăugăm şi efectele benefice pentru protecţia mediului, conservarea biodiversităţii, întregirea peisagistică şi altele, aceste măsuri sunt întru totul justificate pentru siguranţa alimentară a viitorului.
CONCLUZII
• Pajiştile montane ale României au o productivitate de patru ori mai scăzută decât cele din Elveţia, din cauza modului defectuos de gospodărire, a nivelului foarte scăzut de fertilizare şi a abandonului. Pajiştile noastre sunt o resursă naturală regenerabilă de produse animaliere slab valorificată în prezent;
• Pajiştile montane din Munţii Cindrelului, mai bine gospodărite în trecut, luate în cercetare de peste 50 de ani, au o producţie dublă la un nivel de fertilizare mediu (N50 kg/ha) cu efect economic până la 1200-1400 m altitudine şi o calitate a furajului foarte bună, după fertilizare;
• Sporul ponderal al tineretului taurin şi ovin realizat pe pajiştile fertilizate la nivelul N50 kg/ha ajunge în medie la 318 kg/ha pe intervalul 600-1800 m altitudine cu 181% mai ridicat decât pe pajiştile nefertilizate, revenind 6,4 kg spor pe un kg azot aplicat;
• Producţia de lapte de vacă pe pajiştile din Carpaţi, fertilizate mai intensiv (N200 kg la ha) ajunge la 10.000 L/ha pe ecartul 600-800 m în 160 zile de păşunat şi scade la 5000 L/ha la 1600- 1800 m altitudine în 85 zile de păşunat, producţii asemănătoare celor obţinute pe pajiştile din Alpi, fiind o resursă alimentară sigură în caz de nevoie;
• Prin gospodărirea corespunzătoare a pajiştilor montane la o fertilizare de nivel mediu (N 50 kg/ha) în Carpaţii României se poate realiza un minim de 687 milioane euro producţie suplimentară, exprimată în spor greutate vie, concomitent cu protecţia mediului pastoral, conservarea biodiversităţii şi cu alte avantaje economice şi peisagistice.
TABELUL 1: RELAŢIA SOL-PLANTĂ-ANIMAL-PRODUS ANIMALIER
Pe păşunile subalpine de Nardus stricta din Platoul Bucegilor (1996-1998)
Muntele Blana, la 1800 m altitudine
* Păşunea neameliorată, având în compoziţie peste 70% participare Nardus stricta, a fost îmbunătăţită prin fertilizare cu N150P50K50 kg/ha 3 ani consecutiv, toate cele 3 variante, pe fondul amendat cu CaO la 2/3 Ah (2 variante) şi neamendat (1 variantă), cât şi înfiinţarea unei pajişti semănate pe fond amendat (1 variantă);
** Nardus stricta, Festuca nigrescens, Festuca ovina, Phleum alpinum, Deschampsia flexuosa, Potentilla aurea, Viola declinata, Campanula napuligera etc.;
*** Semănate: Phleum pratense, Festuca pratensis, Lolium perenne, Poa pratensis;
Spontane: Festuca rubra, Agrostis capillaris, A. rupestris, Poa media, Trifolium repens, Ligusticum mutellina etc.
TABELUL 2: PRODUCŢIA DE LAPTE DE VACĂ
În sezonul de păşunat, pe pajiştile fertilizate cu N200 P100 K100 kg/ha din munţii Bucegi - Piatra Craiului
TABELUL 3: EFICIENŢA ECONOMICĂ A PAJIŞTILOR
Efectul economic al măsurilor de îmbunătăţire şi folosire raţională a pajiştilor montane din România
* preţuri orientative
Articole corelate
Munţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă... [ continuare ]
Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544... [ continuare ]
Animalele consumă furaje. Ele sunt desfăcute în substanţe mai simple în stomac şi intestin printr-un... [ continuare ]
Principalele surse financiare pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor proprietate... [ continuare ]
Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului... [ continuare ]
Agronomie
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Pinzgau de Transilvania - rasă autohtonă de taurine, pe cale de dispariţie
- Şi cu porcul, cum rămâne?
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Zborul de curăţire la albine
- Rase performante de iepuri: Californian
- Cum să prevenim mortalităţile la păsările crescute în gospodăriile populaţiei
- 62 de firme româneşti la „Săptămâna Verde”
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:17:27)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum




Tractor în zăpadă