Păşunea şi păşunatul raţional (II)
Ghidul călăuzitor al crescătorului de animale are ca punct de plecare stabilirea încărcăturii cu animale a unei păşuni şi continuă cu manageriatul efectivelor de animale şi al păşunii, pe toată perioada unui sezon.
Producţia şi necesarul de iarbă
Pentru stabilirea necesarului zilnic de iarbă trebuie precizat că atunci când se vorbeşte de toată gama de păşuni existente, gradul de valorificare a acestora prin păşunat variază foarte mult: de la 25 la sută pe terenuri umede, unde predomină rogozurile şi pipirigul, până la 95 la sută pe păşunile semănate, indiferent de zonă.
De asemenea, producţia de iarbă într-un sezon de păşunat este destul de neuniformă, mare la început şi mică spre sfârşit. Din aceste considerente, inclusiv ca o măsură de siguranţă, în condiţiile pedoclimatice existente în ţara noastră este bine ca necesarul de iarbă real să fie majorat în medie cu 30 la sută, (în tabelul 3 apare sub denumirea de necesar de iarbă calculat sau operaţional). Pentru o UVM (unitate vită mare) se calculează un necesar de 65 kg iarbă, care trebuie asigurat pe păşune.
Aspecte de comportament pe păşune
Pentru a înţelege mai bine necesitatea şi modalitatea de calcul pentru a stabili numărul şi mărimea tarlalelor în vederea practicării păşunatului raţional, trebuie să ţinem cont şi de relaţiile dintre sol, plante (iarbă) şi animale, derulate pe parcursul unui ciclu de păşunat.
Când spunem ciclu de păşunat, ne referim la numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de teren, precum şi la timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe tarla şi până la reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă.
Orientativ, numărul de cicluri de păşunat (rotaţii) pe pajiştile naturale situate în zona montană este de 1-2, pe cele de deal de 3-5, iar pe pajiştile semănate de 5-6 sau chiar 7-8, în condiţii de irigare. Este evident faptul că, din acest punct de vedere, cheltuielile cu păşunatul raţional sunt mult mai justificate economic în condiţii de irigat şi pe pajişti semănate situate în zonele de deal şi de şes, faţă de cele de la munte, unde nu se pot realiza mai mult de 1-2 cicluri.
Numărul şi mărimea tarlalelor
• Numărul de tarlale (N.t.) în care va fi împărţită păşunea se stabileşte în funcţie de: numărul total de zile păşunabile dintr-un sezon (N.z.); numărul de cicluri de păşunat într-un sezon (N.c.); durata medie (în zile) a păşunatului pe o tarla (D.p.). Formula de calcul este următoarea: N.t. = N.z. : N.c. x D.p. în general, numărul de tarlale este de 6-12, sau chiar mai mare acolo unde păşunea este de calitate slabă.
• Marimea tarlalei (M.t.) depinde de numărul de animale ce păşunează (N. UVM), producţia de masă verde (P), exprimată în numărul de raţii (porţii) UVM de care dispune tarlaua şi de numărul de zile din perioada păşunatului pe o parcelă (N.z), după formula : Mt. = N. UVM x N.z : P., conform căreia rezultatul este exprimat în hectare.
Încărcătura cu animale a păşunii
Acest indicator de bază al păşunatului raţional exprimă suprafaţa de păşune necesară pentru întreaga perioadă de păşunat pentru 1 UVM La stabilirea necesarului de iarbă, în perioada de păşunat, nu toată iarba este consumată de animale, astfel că atunci când se stabileşte (calculează) încărcătura cu animale, trebuie ţinut cont şi de aşa-zisul coeficient de folosire (C.f) al păşunii. Cf se determină procentual în urma scăderii resturilor neconsumate raportate la producţia brută (totală):

Având, spre exemplu, o păşune de pe care se pot obţine 20.000 kg m.v./ha, din care 2000 kg sunt resturi neconsumate (refuzuri), C.f% = 20.000-2000 : 20.000 x 100 = 90.
Cunoscând aceste elemente, se poate trece mai departe la stabilirea încărcăturii cu animale/ha de păşune şi pe întraga suprafaţă de păşunat:

în care: Ia - încărcătura cu animale/ha de păşune; P - producţia totală de masă verde, kg/ha; Zp - zile de păşunat într-un sezon; Ci - necesarul zilnic de iarbă kg/cap.
Continuând cu exemplul anterior, pe aceeaşi păşune cu o producţie de iarbă estimată la 20.000 kg/ha, la un coeficient de folosire a ierbii de 90% şi un consum zilnic calculat (operaţional) de 65 kg m.v/cap, într-o perioadă de păşunat de 180 de zile, vom avea:

În final, încărcătura cu animale a întregii păşuni se determină prin înmulţirea suprafeţei păşunii (ha) cu încărcătura de animale (U.V.M/ha).
În următorul articol pe această temă vor fi prezentate două practici îmbunătăţite de păşunat raţional.
ELEMENTE DE CALCUL ALE PĂŞUNATULUI RAŢIONAL
Factorii de bază ai unui păşunat raţional, precum şi elementele care se iau în calcul la planificarea şi controlul activităţii pe păşune, sunt:
- producţia de masă verde/ha şi calitatea covorului vegetal;
- necesarul de iarbă pentru animale în perioada de păşunat;
- numărul de zile posibile de păşunat, într-un sezon;
- numărul de zile necesare refacerii covorului vegetal după fiecare păşunat;
- numărul de cicluri de păşunat într-un sezon;
- efectivul de animale (UVM), ca beneficiar direct al acestei actvităţi.
Tabelul 1: STABILIREA VALORILOR PENTRU PĂŞUNATUL RAŢIONAL
(date orientative)

* Date orientative necesare stabilirii păşunatului raţional în funcţie de zona şi de altitudinea la care este situată păşunea
Tabelul 2: COEFICIENŢII MEDII DE TRANSFORMARE ÎN UVM

*pentru principalele specii şi categorii de animale erbivore
Tabelul 3: NECESARUL ZILNIC DE IARBĂ
(în perioada de păşunat)

ŞTIAŢI CĂ...
• Din motive sanitar-veterinare, dar şi pentru protecţia solului şi a plantelor, nu este bine să se menţină animalele la păscut pe aceeaşi suprafaţă mai mult de 5-6 zile, după care urmează o pauză de 20-40 zile pentru refacerea covorului vegetal. Larvele paraziţilor intestinali sunt inofensive timp de numai 5-6 zile de la începutul păşunatului, după care dacă animalele se manţin pe acelaşi loc, acestea se pot îmbolnăvi.
• În principiu, durata păşunatului pe aceeaşi suprafaţă trebuie să fie cât mai mică, iar cea de refacere a ierbii suficientă: aproximativ 16 zile în luna mai; 20 în iunie; 25 în iulie; 28 în august; 37 zile în septembrie, iar în octombrie păşunatul trebuie să înceteze cu 3-4 săptămâni înainte de apariţia îngheţului la sol.
Articole corelate
Înfiinţarea unei pajişti semănateCrescătorii de animale care doresc... [ continuare ]
Agronomie
La 306,3 mil. euro se ridică valoarea totală a porumbului exportat în 2011 în afara Uniunii Europene de ... [ continuare ]
Dacă în 1999 România avea o suprafaţă de 6.438,5 ha cu loturi semincere de cartofi, aceasta a scăzut ... [ continuare ]
După pornirea în vegetaţie a plantelor, fermierii caută soluţii prin care pot accelera dezvoltarea culturilor ... [ continuare ]
Tehnologia se aplică în funcţie de potenţialul real al parcelei de a răspunde efortului investit [ continuare ]
Conform angajamentului făcut, de promovare a soluţiilor sustenabile pentru agricultura românească, proiectul ... [ continuare ]
În urma unei regretabile erori de redactare, apărute într-un număr anterior al revistei „Recolte ... [ continuare ]
Tratamente împotriva principalilor dăunători la culturile de rapiţă, grâu, porumb şi floarea soarelui [ continuare ]
De felul în care sunt executate lucrările de semănat depinde mai târziu evoluţia plantelor [ continuare ]
În cultura mare, prioritare sunt lucrări precum încheierea semănatului la floarea soarelui şi la porumb, ... [ continuare ]
La mijlocul lunii martie a.c., compania Pioneer HI-Bred a lansat în România un nou concept pentru fermierii ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Cine este Orest Onofrei?
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Utilajele Maschio, produse cu energie verde
- Fertilizarea heleşteielor de creştere a crapului cu îngrăşăminte chimice
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară