ForumPajiştile semănate
PajişteDe la tehnologie la eficienţa economică.
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respectiv în cursul celor 24 de ore.
Cunoaşterea acestei particularităţi are mare importanţă practică şi în domeniul tehnologiei producerii furajelor, în special la stabilirea momentului optim de recoltare sau păşunat al plantelor furajere, în vederea obţinerii unui furaj bogat în substanţe proteice.
Conţinutul în proteină în funcţie de momentul zilei
În cazul pajiştilor semănate formate din golomăţ şi lucernă sau golomăţ şi trifoi alb, conţinutul de proteină brută creşte constant în timpul zilei, iar spre seară se înregistrează conţinutul maxim, după care, pe parcursul nopţii, spre dimineaţă, are loc o descreştere pronunţată. De asemenea, în cazul amestecului format din timoftică şi trifoi roşu, s-a constatat aceeaşi tendinţă de creştere sau descreştere diurnă a conţinutului de proteină.
Această observaţie duce la concluzia că tipurile de pajişti semănate la care facem referire pot fi recoltate sau păşunate în orele de după-amiază spre seară, când plantele acumulează cantitatea cea mai mare de proteine. Aşa se explică de ce în unele ţări (Austria, Elveţia, Germania, Franţa) s-a extins sistemul de păşunat al animalelor după-amiaza, până seara târziu.
La amestecul format din raigras peren şi ghizdei, deoarece conţinutul de proteină brută creşte în timpul zilei, dar descreşte spre seară, recoltarea sau păşunatul se pot realiza în intervalul cuprins între dimineaţa devreme şi amiază. (Tabelul 1)
Tabelul 1
CONŢINUTUL DIURN ÎN PROTEINE
la diferite tipuri de amestecuri de graminee şi leguminoase perene
Conţinutul în proteină brută şi vârsta frunzelor
În alegerea momentului optim de recoltare sau păşunat al pajiştilor semănate, trebuie să se ţină seama şi de fenofaza de dezvoltare a plantelor, care se corelează cu un anumit conţinut de proteină brută.
Astfel, conţinutul în proteină brută al frunzelor se diferenţiază în funcţie de poziţia acestora pe lăstar sau tulpină: frunzele mai tinere, din vârful lăstarilor, au un conţinut de proteină brută cu 20-30% mai mare decât frunzele bătrâne, aşezate la baza lăstarilor.
Această situaţie se explică prin faptul că în intervalul de 10-15 zile de formare a unei noi frunze, frunzele bătrâne îşi diminuează capacitatea de biosinteză a proteinelor. În consecinţă, o întârziere cu circa două săptămâni a recoltării sau a păşunatului pajiştilor semănate, duce la scăderea puternică avalorii nutritive a furajului. (Tabelul 2)
Tabelul 2
CONŢINUTUL ÎN PROTEINE, ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTA FRUNZELOR
Valoarea furajeră a pajiştilor semănate în timpul anilor de vegetaţie
Valoarea furajeră a pajiştilor semănate scade proporţional cu înaintarea acestora în vegetaţie. Din acest punct de vedere, conţinutul de proteină brută înregistrează o scădere pronunţată în ultimii ani de producţie faţă de primul an, respectiv între 20 şi 50%. Această constatare se bazează, în mare parte, pe scăderea activităţii metabolice a plantelor înaintate în vârstă, cât şi a diminuării elementelor nutritive şi mai ales a azotului din sol.
Pentru atenuarea acestui efect se impune păstrarea echilibrului dintre speciile de graminee şi leguminoase perene care formează structura floristică a pajiştii, prin aplicarea unei fertilizări optime, chiar şi în ultimii ani de folosinţă a pajiştii semănate. (Tabelul 3)
Tabelul 3
CONŢINUTUL ÎN PROTEINE, ÎN PERIOADA ANILOR DE PRODUCŢIE
Valoarea economică a pajiştilor semănate
Importanţa pajiştilor semănate, formate din graminee şi leguminoase perene, rezultă şi din datele prezentate în Tabelul 4, unde se analizează eficienţa economică a fânului de raigras peren şi trifoi alb în raţia furajeră a vacilor de lapte. Astfel, costul laptelui produs este de 3-5 ori mai scăzut în variantele în care se introduce în raţia furajeră fânul de pajişte provenit din cultura de raigras peren şi trifoi alb.
Aceasta demonstrează că un fân de calitate, provenit dintr-o pajişte semănată, formată din graminee şi leguminoase, poate suplini necesarul de proteine provenit din şrotul de soia.
Tabelul 4
EFICIENŢA ECONOMICĂ A INTRODUCERII FÂNULUI DE RAIGRAS PEREN = TRIFOI ALB ÎN RAŢIA FURAJERĂ
Exemplu: fermă de 40 de vaci cu o producţie medie de 20 l lapte/zi
Articole corelate
În momentul publicării acestor rânduri, fătările la oi şi la capre sunt în toi.
[ continuare ]
Proteina este unul din principalii factorii limitativi în dietele vacilor de lapte şi (ale) tăuraşi (lor) la... [ continuare ]
Peste 250 de fermieri, alături de distribuitori şi reprezentanţi ai companiilor producătoare de seminţe, au... [ continuare ]
Importurile de lapte materie primă au dus la rezilierea unilaterală de către fabricile procesatoare a 30 la sută... [ continuare ]
În prezent, mulţi dintre specialiştii şi fermierii români stabilesc cerinţele în proteină ale... [ continuare ]
Agronomie
La 306,3 mil. euro se ridică valoarea totală a porumbului exportat în 2011 în afara Uniunii Europene de ... [ continuare ]
Dacă în 1999 România avea o suprafaţă de 6.438,5 ha cu loturi semincere de cartofi, aceasta a scăzut ... [ continuare ]
După pornirea în vegetaţie a plantelor, fermierii caută soluţii prin care pot accelera dezvoltarea culturilor ... [ continuare ]
Tehnologia se aplică în funcţie de potenţialul real al parcelei de a răspunde efortului investit [ continuare ]
Conform angajamentului făcut, de promovare a soluţiilor sustenabile pentru agricultura românească, proiectul ... [ continuare ]
În urma unei regretabile erori de redactare, apărute într-un număr anterior al revistei „Recolte ... [ continuare ]
Tratamente împotriva principalilor dăunători la culturile de rapiţă, grâu, porumb şi floarea soarelui [ continuare ]
De felul în care sunt executate lucrările de semănat depinde mai târziu evoluţia plantelor [ continuare ]
În cultura mare, prioritare sunt lucrări precum încheierea semănatului la floarea soarelui şi la porumb, ... [ continuare ]
La mijlocul lunii martie a.c., compania Pioneer HI-Bred a lansat în România un nou concept pentru fermierii ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Utilajele Maschio, produse cu energie verde
- Fertilizarea heleşteielor de creştere a crapului cu îngrăşăminte chimice
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Fiţi independent energetic!
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Remorci tehnologice Tatoma
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole