Luna mai în cultura mare: atacul buruienilor
Câmp de porumb
Principalele lucrări în cultura mare din acestă lună sunt cele de îngrijire a culturilor. Buruienile răpesc plantelor cultivate hrana, apa, căldura, bioxidul de carbon şi lumina, ceea ce determină scăderea considerabilă a recoltelor agricole, dar şi reducerea calităţii acestora. Iată de ce suntem obligaţi să luptăm împotriva lor prin toate mijloacele de care dispunem, mecanice sau chimice.
Lucrări de îngrijire a culturii porumbului
Combaterea buruienilor reprezintă una dintre cele mai importante lucrări de îngrijire a a culturilor şi există două posibilităţi:
• Evitând aplicarea erbicidelor, caz în care se execută următoarele lucrări:
- grăparea, folosind o grapă cu colţi, după 4-6 zile de la semănat;
- grăparea, tot cu o grapă cu colţi, dar după ce planta a răsărit, când porumbul şi-a desfăşurat prima frunză;
- lucrarea cu sapa rotativă, când porumbul are 3-5 frunze;
- prima praşilă mecanică între rânduri, la adâncimea de 8-12 cm, cu viteza de 4-5 km/oră;
- praşila a doua se execută după 10-14 zile, la adâncimea de 7-8 cm, cu viteza de 8-10 km/oră;
- praşila a treia se execută în luna următoare, la o adâncime de 5-6 cm, cu viteza de 10-12 km/oră.
După primele două praşile mecanice se vor efectua şi praşile manuale.
• Cu ajutorul erbicidelor se elimină praşilele manuale, dar vom avea de făcut şi 1-3 praşile mecanice. În luna mai se pot aplica erbicide în faza când porumbul are 3-5 frunze, iar buruienile sunt în faza de rozetă. Lista erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate este mare, alegerea trebuie făcută în funcţie de buruienile din parcela în care se aplică.
Combaterea răţişoarei în zonele de câmpie şi a viermilor sârmă în zonele de deal, dăunători care apar din cauza seminţei netratate, se face prin aplicarea de tratamente cu Sinoratox 5 G, 30 kg/ha, Furadan 5 G, 20-30 kg/ha etc.
Controlul culturii de floarea soarelui?
În prima lună de vegetaţie cultura este sensibilă la îmburuienire, deoarece plantele nu acoperă bine solul.
• Când nu se aplică erbicide, sunt necesare trei praşile mecanice şi două, rareori trei, praşile manuale. Prima praşilă mecanică se execută când se văd bine rândurile de plante răsărite, la adâncimea de 6 cm. Praşila a doua se realizează după circa două săptămâni, la adâncimea de 8 cm, iar praşila a treia, după alte două săptămâni, la adâncimea de 6 cm. Primele două praşile mecanice sunt urmate de praşile manuale.
Praşilele mecanice se vor încheia înainte ca plantele să depăşească 60-70 cm, pentru a evita ruperea plantelor de rama cultivatorului.
• Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor presupune alegerea cu atenţie a acestora în funcţie de specificul buruienilor şi de erbicidările făcute înainte de semănat. În timpul vegetaţiei, în faza când floarea soarelui are 4-6 frunze, iar buruienile graminee anuale au 3-4 frunze, pentru combaterea acestora, dar şi a costreiul din rizomi, se recomandă erbicidarea cu Agil, Gallant Super, Fusilade super, Select, Focus ultra etc., iar pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale, când acestea au 3-4 frunze, se poate erbicida cu Modow care va elimina buruieni mai răspândite, precum sunt: Amaranthus, Chenopodium, Sinapis, Matricaria, Galinsoga, Solanum şi altele.
Deşi floarea soarelui poate fi atacată de numeroase boli, mana, pătarea brună, frângerea tulpinilor, putregaiul alb şi putregaiul cenuşiu, dacă s-a respectat rotaţia, iar cultura nu a revenit pe acelaşi teren mai devreme de 4-6 ani, dacă s-au efectuat tratamente la sămânţă şi dacă s-au cultivat hibrizi rezistenţi la boli, în această perioadă nu sunt necesare tratamente.
Dăunătorii care pot să apară acum sunt răţişoara şi viermii sârmă. Aceştia se combat folosind aceleaşi metode ca şi la porumb.
Lucrări de îngrijire la fasole şi la soia
• Combaterea buruienilor în lipsa erbicidelor se realizează printr-o grăpare după ce plantele au răsărit, până la formarea a 2-3 frunze. Prima praşilă se execută la adâncimea de 4-6 cm, la cea de-a doua praşilă adâncimea va fi de 8-10 cm, iar a treia praşilă se face la 5-6 cm. Pe rând, culturile se plivesc.
• Combaterea chimică a buruienilor în vegetaţie, când plantele au 2-3 perechi de frunze, se poate realiza cu numeroase erbicide dintre care menţionăm: Pivot, Flex, Blazer 2S, Galaxy, Basagran, Bolero. În solele infestate cu buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi perene, dar şi cu Sorghum halepense din rizomi se mai aplică un tratament când costreiul are 15-25 cm. Vom folosi unul din erbicidele: Fusilade Super, Galant Super, Agil, Furore Super, Targa, Pantera, Leopard, sau Nabu.
Combaterea bolilor şi a dăunătorilor presupune lucrări de îngrijire importante, care se execută în funcţie de situaţia fiecărei culturi şi a fiecărui lan.
Sfecla de zahăr, sensibilă la început de vegetaţie
Ritmul lent de creştere din primele două săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare a culturii. De-a lungul perioadei de vegetaţie se execută 3-4 praşile, la intervale de 10-14 zile. Adâncimile de lucru sunt de 5-7 cm la praşila I, 8-10 cm la praşila a II-a, 10-12 cm la praşila a III-a şi 12-15 cm la praşila a IV-a. Viteza de înaintare a tractorului este de 3,8 km/oră la prima praşilă, de 6,2 km/oră la praşila a doua şi de 7-8 km/oră la ultimile două praşile.
Dintre erbicidele cele mai folosite, dar după ce sfecla a răsărit, vă recomandăm: Betanal, iar în solele cu costrei, Fusilade Super, Gallant, Targa.
Combaterea celor 10 boli şi a celor 17 dăunători care pot să apară la această cultură se face în funcţie de situaţia concretă.
CONTROLUL FITOSANITAR AL CULTURILOR DE CEREALE PĂIOASE
În luna mai, atenţie mărită vom acorda bolilor şi dăunătorilor. Astfel, la grâu pot să apară: făinarea, septorioza, fuzarioza, iar dintre toţi dăunătorii, cele mai anevoioase sunt afidele, precum şi cărăbuşeii şi ploşniţele, care apar după înspicare.
Pentru combaterea acestora, în cazul atingerii pragului de dăunare, se impune folosirea de produse specifice pentru fiecare agent patogen şi dăunător.
Observarea târzie a atacului bolilor şi a dăunătorilor şi întârzierea efectuării tratamentelor se soldează cu grave pierderi de recoltă şi cu deprecierea calităţii acesteia.
ERBICIDE ÎN CULTURA PORUMBULUI
- erbicidele Escort, Liberty, Roundup şi Ready se pot aplica numai pentru anumiţi hibrizi de porumb RR (rezistenţi la Roundup) şi de tip IR (rezistenţi la imidazolinone);
- erbicidele Equip, Titus, Mistral şi Nifuron se administrează când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-25 cm înălţime, iar porumbul are până la 7 frunze. După aplicare se interzice efectuarea praşilelor mecanice şi manuale timp de două săptămâni. Pentru a combate şi buruienile dicotiledonate, aceste erbicide se pot asocia cu altele, precum Icedin, Oltisan, DMA etc.
CE SEMĂNĂM ÎN LUNA MAI?
• Semănatul sorgului se face numai după ce temperatura solului ajunge la 14-15oC. Semănat mai devreme, atunci când temperaturile sunt mai mici de 14-15oC, cultura nu reuşeşte, deoarece boabele absorb apa, dar germinaţia nu se produce. Spre deosebire de germinaţia din laborator, în câmp numărul de plante răsărite se reduce la jumătate, fapt important de avut în vedere pentru a asigura densitatea normală.
Densitatea la sorgul pentru boabe este de 150-200 mii plante recoltabile/ha dacă solurile sunt fertile şi se reduce la 100 mii plante recoltabile/ha, în cazul solurilor sărace. Cantitatea de sămânţă este de 10-15 kg/ha. Semănatul se realizează la distanţa de 70 cm între rânduri şi la adâncimea de 3-4 cm.
Densitatea la sorgul pentru mături este de 40-60 mii plante recoltabile/ha, iar la sorgul pentru sirop, de 60-100 mii plante recoltabile/ha.
Tăvălugitul după semănat asigură o bună răsărire a plantelor.
• Semănatul meiului în ogor propriu se realizează când temperatura solului are 11-12oC, adică în prima decadă a lunii mai.
Semănatul se realizează la distanţa între rânduri de 12,5 cm, şi se va folosi sămânţă în cantitate de 15-18 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm.
Plantele răsar rapid, dacă vom efectua tăvălugitul culturii, în ciuda faptului că sămânţa este mică, iar stratul reţine apa pentru scurt timp.
ŞTIAŢI CĂ...
- buruienile, în medie, îşi iau din sol o cantitate dublă de substanţe hrănitoare, faţă de cea asimilată de plantele cultivate. Printre cele mai lacome se numără: pălămida, pirul târâtor, muştarul sălbatic şi spanacul sălbatic;
- buruienile consumă cantităţi mari de apă. O plantă de muştar sălbatic consumă de patru ori mai multă apă decât o plantă de ovăz cultivat;
- rădăcinile unor buruieni elimină în sol substanţe toxice pentru rădăcinile plantelor cultivate;
- buruienile reduc cantitatea de bioxid de carbon din aerul ce se găseşte în preajma plantelor cultivate şi micşorează astfel capacitatea de fotosinteză a acestora;
- buruienile reprezintă punţile de legătură prin care bolile şi paraziţii plantelor cultivate se transmit dintr-un lan în altul şi de la un an la altul;
- pe lângă diminuarea recoltei, prezenţa buruienilor în culturi reduce şi calitatea acesteia. Astfel, procentul de proteină din boabele de grâu este mai mic în lanurile îmburuienite, faţă de cele curate, iar procentul de coji la floarea soarelui şi de pleavă la ovăz este mai ridicat în lanurile cu buruieni;
- boabele de obsiga secarei (Bromus secalinus) măcinate odată cu boabele de secară fac făina neagră şi neutilizabilă;
- seminţele de odos sau de ovăz sălbatic (Avena fatua), care se găsesc printre seminţele de ovăz administrate animalelor, produc inflamaţii ale esofagului.
- în cerealele panificabile nu este permisă prezenţa seminţelor de neghină. Pe lista seminţelor toxice mai pot fi amintite şi seminţele de zâzanie sau de sălbăţie (Lolium temulentum).
Lucrări de îngrijire a culturii porumbului
Combaterea buruienilor reprezintă una dintre cele mai importante lucrări de îngrijire a a culturilor şi există două posibilităţi:
• Evitând aplicarea erbicidelor, caz în care se execută următoarele lucrări:
- grăparea, folosind o grapă cu colţi, după 4-6 zile de la semănat;
- grăparea, tot cu o grapă cu colţi, dar după ce planta a răsărit, când porumbul şi-a desfăşurat prima frunză;
- lucrarea cu sapa rotativă, când porumbul are 3-5 frunze;
- prima praşilă mecanică între rânduri, la adâncimea de 8-12 cm, cu viteza de 4-5 km/oră;
- praşila a doua se execută după 10-14 zile, la adâncimea de 7-8 cm, cu viteza de 8-10 km/oră;
- praşila a treia se execută în luna următoare, la o adâncime de 5-6 cm, cu viteza de 10-12 km/oră.
După primele două praşile mecanice se vor efectua şi praşile manuale.
• Cu ajutorul erbicidelor se elimină praşilele manuale, dar vom avea de făcut şi 1-3 praşile mecanice. În luna mai se pot aplica erbicide în faza când porumbul are 3-5 frunze, iar buruienile sunt în faza de rozetă. Lista erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate este mare, alegerea trebuie făcută în funcţie de buruienile din parcela în care se aplică.
Combaterea răţişoarei în zonele de câmpie şi a viermilor sârmă în zonele de deal, dăunători care apar din cauza seminţei netratate, se face prin aplicarea de tratamente cu Sinoratox 5 G, 30 kg/ha, Furadan 5 G, 20-30 kg/ha etc.
Controlul culturii de floarea soarelui?
În prima lună de vegetaţie cultura este sensibilă la îmburuienire, deoarece plantele nu acoperă bine solul.
• Când nu se aplică erbicide, sunt necesare trei praşile mecanice şi două, rareori trei, praşile manuale. Prima praşilă mecanică se execută când se văd bine rândurile de plante răsărite, la adâncimea de 6 cm. Praşila a doua se realizează după circa două săptămâni, la adâncimea de 8 cm, iar praşila a treia, după alte două săptămâni, la adâncimea de 6 cm. Primele două praşile mecanice sunt urmate de praşile manuale.
Praşilele mecanice se vor încheia înainte ca plantele să depăşească 60-70 cm, pentru a evita ruperea plantelor de rama cultivatorului.
• Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor presupune alegerea cu atenţie a acestora în funcţie de specificul buruienilor şi de erbicidările făcute înainte de semănat. În timpul vegetaţiei, în faza când floarea soarelui are 4-6 frunze, iar buruienile graminee anuale au 3-4 frunze, pentru combaterea acestora, dar şi a costreiul din rizomi, se recomandă erbicidarea cu Agil, Gallant Super, Fusilade super, Select, Focus ultra etc., iar pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale, când acestea au 3-4 frunze, se poate erbicida cu Modow care va elimina buruieni mai răspândite, precum sunt: Amaranthus, Chenopodium, Sinapis, Matricaria, Galinsoga, Solanum şi altele.
Deşi floarea soarelui poate fi atacată de numeroase boli, mana, pătarea brună, frângerea tulpinilor, putregaiul alb şi putregaiul cenuşiu, dacă s-a respectat rotaţia, iar cultura nu a revenit pe acelaşi teren mai devreme de 4-6 ani, dacă s-au efectuat tratamente la sămânţă şi dacă s-au cultivat hibrizi rezistenţi la boli, în această perioadă nu sunt necesare tratamente.
Dăunătorii care pot să apară acum sunt răţişoara şi viermii sârmă. Aceştia se combat folosind aceleaşi metode ca şi la porumb.
Lucrări de îngrijire la fasole şi la soia
• Combaterea buruienilor în lipsa erbicidelor se realizează printr-o grăpare după ce plantele au răsărit, până la formarea a 2-3 frunze. Prima praşilă se execută la adâncimea de 4-6 cm, la cea de-a doua praşilă adâncimea va fi de 8-10 cm, iar a treia praşilă se face la 5-6 cm. Pe rând, culturile se plivesc.
• Combaterea chimică a buruienilor în vegetaţie, când plantele au 2-3 perechi de frunze, se poate realiza cu numeroase erbicide dintre care menţionăm: Pivot, Flex, Blazer 2S, Galaxy, Basagran, Bolero. În solele infestate cu buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi perene, dar şi cu Sorghum halepense din rizomi se mai aplică un tratament când costreiul are 15-25 cm. Vom folosi unul din erbicidele: Fusilade Super, Galant Super, Agil, Furore Super, Targa, Pantera, Leopard, sau Nabu.
Combaterea bolilor şi a dăunătorilor presupune lucrări de îngrijire importante, care se execută în funcţie de situaţia fiecărei culturi şi a fiecărui lan.
Sfecla de zahăr, sensibilă la început de vegetaţie
Ritmul lent de creştere din primele două săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare a culturii. De-a lungul perioadei de vegetaţie se execută 3-4 praşile, la intervale de 10-14 zile. Adâncimile de lucru sunt de 5-7 cm la praşila I, 8-10 cm la praşila a II-a, 10-12 cm la praşila a III-a şi 12-15 cm la praşila a IV-a. Viteza de înaintare a tractorului este de 3,8 km/oră la prima praşilă, de 6,2 km/oră la praşila a doua şi de 7-8 km/oră la ultimile două praşile.
Dintre erbicidele cele mai folosite, dar după ce sfecla a răsărit, vă recomandăm: Betanal, iar în solele cu costrei, Fusilade Super, Gallant, Targa.
Combaterea celor 10 boli şi a celor 17 dăunători care pot să apară la această cultură se face în funcţie de situaţia concretă.
CONTROLUL FITOSANITAR AL CULTURILOR DE CEREALE PĂIOASE
În luna mai, atenţie mărită vom acorda bolilor şi dăunătorilor. Astfel, la grâu pot să apară: făinarea, septorioza, fuzarioza, iar dintre toţi dăunătorii, cele mai anevoioase sunt afidele, precum şi cărăbuşeii şi ploşniţele, care apar după înspicare.
Pentru combaterea acestora, în cazul atingerii pragului de dăunare, se impune folosirea de produse specifice pentru fiecare agent patogen şi dăunător.
Observarea târzie a atacului bolilor şi a dăunătorilor şi întârzierea efectuării tratamentelor se soldează cu grave pierderi de recoltă şi cu deprecierea calităţii acesteia.
ERBICIDE ÎN CULTURA PORUMBULUI
- erbicidele Escort, Liberty, Roundup şi Ready se pot aplica numai pentru anumiţi hibrizi de porumb RR (rezistenţi la Roundup) şi de tip IR (rezistenţi la imidazolinone);
- erbicidele Equip, Titus, Mistral şi Nifuron se administrează când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-25 cm înălţime, iar porumbul are până la 7 frunze. După aplicare se interzice efectuarea praşilelor mecanice şi manuale timp de două săptămâni. Pentru a combate şi buruienile dicotiledonate, aceste erbicide se pot asocia cu altele, precum Icedin, Oltisan, DMA etc.
CE SEMĂNĂM ÎN LUNA MAI?
• Semănatul sorgului se face numai după ce temperatura solului ajunge la 14-15oC. Semănat mai devreme, atunci când temperaturile sunt mai mici de 14-15oC, cultura nu reuşeşte, deoarece boabele absorb apa, dar germinaţia nu se produce. Spre deosebire de germinaţia din laborator, în câmp numărul de plante răsărite se reduce la jumătate, fapt important de avut în vedere pentru a asigura densitatea normală.
Densitatea la sorgul pentru boabe este de 150-200 mii plante recoltabile/ha dacă solurile sunt fertile şi se reduce la 100 mii plante recoltabile/ha, în cazul solurilor sărace. Cantitatea de sămânţă este de 10-15 kg/ha. Semănatul se realizează la distanţa de 70 cm între rânduri şi la adâncimea de 3-4 cm.
Densitatea la sorgul pentru mături este de 40-60 mii plante recoltabile/ha, iar la sorgul pentru sirop, de 60-100 mii plante recoltabile/ha.
Tăvălugitul după semănat asigură o bună răsărire a plantelor.
• Semănatul meiului în ogor propriu se realizează când temperatura solului are 11-12oC, adică în prima decadă a lunii mai.
Semănatul se realizează la distanţa între rânduri de 12,5 cm, şi se va folosi sămânţă în cantitate de 15-18 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm.
Plantele răsar rapid, dacă vom efectua tăvălugitul culturii, în ciuda faptului că sămânţa este mică, iar stratul reţine apa pentru scurt timp.
ŞTIAŢI CĂ...
- buruienile, în medie, îşi iau din sol o cantitate dublă de substanţe hrănitoare, faţă de cea asimilată de plantele cultivate. Printre cele mai lacome se numără: pălămida, pirul târâtor, muştarul sălbatic şi spanacul sălbatic;
- buruienile consumă cantităţi mari de apă. O plantă de muştar sălbatic consumă de patru ori mai multă apă decât o plantă de ovăz cultivat;
- rădăcinile unor buruieni elimină în sol substanţe toxice pentru rădăcinile plantelor cultivate;
- buruienile reduc cantitatea de bioxid de carbon din aerul ce se găseşte în preajma plantelor cultivate şi micşorează astfel capacitatea de fotosinteză a acestora;
- buruienile reprezintă punţile de legătură prin care bolile şi paraziţii plantelor cultivate se transmit dintr-un lan în altul şi de la un an la altul;
- pe lângă diminuarea recoltei, prezenţa buruienilor în culturi reduce şi calitatea acesteia. Astfel, procentul de proteină din boabele de grâu este mai mic în lanurile îmburuienite, faţă de cele curate, iar procentul de coji la floarea soarelui şi de pleavă la ovăz este mai ridicat în lanurile cu buruieni;
- boabele de obsiga secarei (Bromus secalinus) măcinate odată cu boabele de secară fac făina neagră şi neutilizabilă;
- seminţele de odos sau de ovăz sălbatic (Avena fatua), care se găsesc printre seminţele de ovăz administrate animalelor, produc inflamaţii ale esofagului.
- în cerealele panificabile nu este permisă prezenţa seminţelor de neghină. Pe lista seminţelor toxice mai pot fi amintite şi seminţele de zâzanie sau de sălbăţie (Lolium temulentum).
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateAgronomie
Lucrări la culturile de...
Principalele lucrări în cultura mare specifice lunii iulie constau în valorificarea terenurilor acolo unde ...
[ continuare ]
Principalele lucrări în cultura mare specifice lunii iulie constau în valorificarea terenurilor acolo unde ...
[ continuare ]
Soiuri noi prezentate de...
Peste 400 de fermieri au asistat la prezentarea în câmp a noilor varietăţi de rapiţă şi cereale ...
[ continuare ]
Peste 400 de fermieri au asistat la prezentarea în câmp a noilor varietăţi de rapiţă şi cereale ...
[ continuare ]
Caravana Rapiţei 2010
Cu ocazia seriei de întâlniri „Caravana rapiţei 2010”, organizate de Sumi Agro în luna ...
[ continuare ]
Cu ocazia seriei de întâlniri „Caravana rapiţei 2010”, organizate de Sumi Agro în luna ...
[ continuare ]
Beneficiul este în sporul...
Preţurile de valorificare mici, mai puţine subvenţii, seceta, tot mai multe constrângeri pentru ...
[ continuare ]
Preţurile de valorificare mici, mai puţine subvenţii, seceta, tot mai multe constrângeri pentru ...
[ continuare ]
Cultura mare în luna iunie
Primăvara acestui an a fost mai puţin prietenoasă cu agricultorii, fiind excesiv de umedă şi răcoroasă, cu ...
[ continuare ]
Primăvara acestui an a fost mai puţin prietenoasă cu agricultorii, fiind excesiv de umedă şi răcoroasă, cu ...
[ continuare ]
Potenţialul pajiştilor...
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la ...
[ continuare ]
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la ...
[ continuare ]
Propuneri de stimulare a...
Abordarea unei strategii naţionale pe termen mediu şi lung în domeniul creşterii ovinelor trebuie să aibă ...
[ continuare ]
Abordarea unei strategii naţionale pe termen mediu şi lung în domeniul creşterii ovinelor trebuie să aibă ...
[ continuare ]
Să producem seminţe de...
Toţi fermierii laudă calităţile excepţionale ale lucernei, “regina” plantelor furajere, dar mulţi se ...
[ continuare ]
Toţi fermierii laudă calităţile excepţionale ale lucernei, “regina” plantelor furajere, dar mulţi se ...
[ continuare ]
Silozul de lucernă -...
În timpul iernii, când animalele se află în perioada de stabulaţie, crescătorii de animale sunt ...
[ continuare ]
În timpul iernii, când animalele se află în perioada de stabulaţie, crescătorii de animale sunt ...
[ continuare ]
Biogazul produs prin...
În Europa, sistemele de biodegradare anaerobă a deşeurilor solide se folosesc încă de la începutul ...
[ continuare ]
În Europa, sistemele de biodegradare anaerobă a deşeurilor solide se folosesc încă de la începutul ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Actualul colectiv Ferma
- Rapiţa furajeră
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZA
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Utilaje Güttler la Voiteg
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Energie produsă în fermă
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole