Lucrări la culturile de câmp în luna lui cuptor

Suprafeţe însemnate de culturi agricole au fost distruse de furia apelor care şi-au părăsit albia, de băltirea apelor căzute în cantităţi mari în timp scurt şi de grindină. La toate acestea se adaugă terenurile care nu au putut fi semănate nici la ora actuală.

Vestea bună este că în zonele de câmpie aceste suprafeţe încă mai pot fi semănate cu specii de plante pentru boabe care să ajungă la maturitate până la venirea primelor brume, dacă semănatul se va realiza până la jumătatea lunii lui cuptor.
Aşadar, nu trebuie să fim descurajaţi, ci să vedem ce putem face mai departe.

Ce semănăm în luna iulie?

Culturile care pot fi luate în considerare în această perioadă sunt meiul, porumbul pentru boabe, fasolea, soia, lupinul alb, dar şi altele.

• Semănatul meiului pentru boabe se poate realiza până la mijlocul lunii iulie în zonele de câmpie şi numai în prima decadă, în zonele colinare. Terenul se pregăteşte printr-o arătură superficială sau cu grapele cu disc. Solul se fertilizează numai cu azot, în doză de 50-80 kg s.a./ha. Aveţi nevoie de 25 kg sămânţă/ha, care se seamănă la o distanţă între rânduri de 12,5 cm şi la adâncimea de 1,5-2 cm. Dacă este necesar, după semănat se execută tăvălugirea terenului, pentru a grăbi răsărirea plantelor.

• Cultura porumbului pentru boabe presupune alegerea cu grijă a hibrizilor, numai din grupele de precocitate, extratimpurii şi timpurii. Semănatul se poate realiza în terenul lucrat fără întoarcerea brazdelor sau în arături superficiale. La pregătirea terenului, concomitent cu semănatul sau după semănat, se aplică 60-100 kg azot, fosforul urmând a fi valorificat din rezerva din sol, respectiv din cel aplicat anterior. Semănatul trebuie încheiat până la sfârşitul primei decade a lunii, la o distanţă între rânduri de 70 cm, la 4-6 cm adâncime şi cu o densitate de 70-80 mii boabe germinabile/ha.

• Cultura fasolei necesită soiuri timpurii, care au nevoie de numai 900 unităţi termice mai mari de 10o pentru a ajunge la maturitate. Semănatul trebuie executat imediat, preferabil în primele zece zile ale lunii. Pregătirea terenului este similară cu cea realizată pentru cultura meiului. în general, nu se aplică îngrăşăminte, exceptând solurile mai sărace unde este motivată aplicarea a 40 kg/ha azot s.a. Distanţa între rânduri este de 50 cm sau se poate semăna în benzi de 45 cm între rânduri şi 60-70 cm între benzi. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm, iar densitatea este de 50-55 boabe germinabile/mp.

• Cultura soiei este indicată pentru zonele de câmpie din sudul şi vestul ţării, pe terenuri fertile, cultivându-se soiuri foarte timpurii, cu perioada de vegetaţie de 70-90 de zile. Semănatul trebuie realizat pe terenuri irigate, la 50 cm între rânduri sau în benzi, la adâncimea de 3-4 cm, cu 55-65 boabe germinabile/mp.

• Semănatul lupinului alb pentru îngrăşământ verde se face la distanţa de 15-20 cm între rânduri, cu 65-75 seminţe germinabile/mp.

O cultură reuşită, tăvălugită şi introdusă sub brazdă în faza de înflorire-formare a primelor păstăi are efect benefic asupra solului, similar cu aplicarea a 20 tone/ha gunoi de grajd.

Recolte în miez de vară

• Recoltarea grâului pentru consum cu combina poate să înceapă când umiditatea boabelor scade sub 18%. Cele mai bune rezultate se obţin însă la o umiditate a grânelor de 14-15%.

Grâul pentru sămânţă se recoltează numai când umiditatea boabelor a scăzut sub 15%.
Combinele din generaţiile mai vechi se reglează de două-trei ori în cursul zilei, în funcţie de starea lanului, pentru a reduce pierderile la minimum, sub 2%.

În lanurile căzute, direcţia de înaintare a combinei se stabileşte în raport cu sensul de cădere a plantelor. Dacă lanul este prea căzut, se montează dispozitive de ridicat planta.

• Recoltarea secarei este mai dificilă, deoarece boabele sunt îmbrăcate doar parţial în palee şi pericolul de scuturare este mare. Din acest motiv recoltarea se realizează la sfârşitul coacerii în pârgă. Pentru a preveni înfundarea aparatului de treierat, favorizată de talia mare a plantelor, recoltarea se face cu mirişte înaltă.

• Recoltarea la triticale se realizează la maturitate deplină în timp scurt, deoarece pericolul de scuturare a boabelor şi de rupere a spicelor este mare, iar pe vreme umedă boabele încolţesc în spic, repausul germinativ fiind scurt.

• Recoltarea ovăzului este o operaţie grea, întrucât coacerea este neuniformă, dar şi din cauza sensibilităţii mari la scuturare a boabelor. Dacă se recoltează prea devreme, când tulpinile nu sunt uscate, combinele se înfundă cu paiele care se înfăşoară pe tobă. Dacă se întârzie cu recoltarea până când se coc toate boabele din panicul, cele din vârf se scutură la atingerea plantelor cu rabatorul.

Ovăzul pentru sămânţă se recoltează când umiditatea boabelor a scăzut la 14-15%, iar după recoltare se uscă prin solarizare sau prin alte metode.
Raportul boabe-paie la ovăz este de 1:1,5 şi poate ajunge până la 1:2.

Lucrări după recoltare

Aprinderea brazdelor de paie este interzisă, deoarece prezintă pericol pentru mediul înconjurător.

• Eliberarea terenului de paie se realizează concomitent cu recoltarea. Balotarea resturilor uscate se face cu diferite tipuri de prese, iar baloţii se transportă şi se depozitează în funcţie de destinaţia lor şi de durata păstrării.

Din recolta totală, paiele reprezintă circa 50-65% la grâu (în funcţie de recoltă şi de soi), 70-75% la secară şi circa 60-65% la ovăz.

După eliberarea terenului de paie este necesară efectuarea imediată a ogoarelor de vară, la adâncimi de 18-22 cm, iar pe solurile mai grele, la 25-30 cm. Executarea se face cu plugul în agregat cu grape stelate.

De-a lungul verii, arătura se întreţine curată de buruieni şi se afânează, executând 1-2 lucrări cu grapele cu discuri. Sub arătura de vară este bine să se încorporeze îngrăşămintele organice şi cele cu fosfor şi cu potasiu, iar pe solurile acide se aplică amendamentele cu calciu.

• Depozitarea produselor recoltate. În primele săptămâni după depozitarea produselor, se verifică umiditatea seminţelor şi temperatura produsului.

Loturile de seminţe destinate semănării se controlează zilnic sau la cel mult 2-3 zile, până la încheierea repausului seminal, verificând şi apariţia eventualelor boli şi dăunători.

Din aceste loturi, după condiţionarea seminţelor, se ridică probe şi se trimit laboratoarelor judeţene pentru controlul calităţii în vederea determinării facultăţii germinative, a energiei germinative şi a purităţii fizice, elemente pe baza cărora se va calcula cantitatea de sămânţă necesară la hectar.

RECOLTAREA ŞI PĂSTRAREA PLANTELOR MEDICINALE

• Recoltarea se face în faza de boboci florali, la începutul înfloririi sau în plină înflorire, în funcţie de specie, şi nu se execută pe ploaie, ci numai după 1-2 zile însorite, pe timp uscat şi cald, la majoritatea speciilor.

• Uscarea este foarte importantă pentru un produs de calitate. Frunzele se păstrează la o umiditate de 8-14%, florile la 7-14%, herba la 12-14%, fructele la 13-18%, seminţele la 10-13%, iar rădăcinile la 12-14%.

• Randamentul de uscare la frunze este de 3-9/1; la flori (inflorescenţe) de 5-9/1; herba de 4-6/1; seminţe 3-5/1; rădăcini (rizomi) de 3-6/1.

• Uscarea plantelor care conţin uleiuri volatile se face la temperaturi de 30-35°C, iar a celor cu alcaloizi şi glicozizi, la 50-80°C.

• Materia primă se păstrează, până la livrare, în încăperi uscate şi aerisite, ferite de lumina soarelui şi de mirosuri străine.

• Produsele toxice se depozitează în încăperi separate şi se pun semne de avertizare.

• Materia primă de calitate trebuie să aibă culoarea naturală a plantei recoltate şi să fie lipsită de mirosuri străine, de impurităţi şi de mucegai.
 

SILOZ DE CEREALE DE 2 MILIOANE EURO, LA ŞOFRONEA

În a doua jumătate a lunii trecute, societatea RDF, distribuitor de inputuri pentru agricultură, a inaugurat în localitatea şofronea din judeţul Arad un siloz de cereale cu o capacitate de zece mii de tone, valoarea totală a investiţiei fiind de două milioane euro, din care jumătate sunt fonduri europene nerambursabile.

Societatea RDF, distribuitor de seminţe, îngrăşăminte chimice şi substanţe de protecţia plantelor pentru fermierii din judeţele Arad şi Timiş, a demarat în anul 2007 un proiect pentru construirea unor spaţii de depozitare cereale. În aprilie 2009, RDF a semnat contractul de finanţare cu APDRP, în cadrul măsurii “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere".

Construcţia silozului a început în noiembrie 2009 şi a fost finalizată luna trecută, când RDF a inaugurat cea mai nouă şi mai modernă capacitate de depozitare din judeţul Arad. Spaţiile de depozitate sunt prevăzute cu o tehnică funcţională la 100 tone/oră, astfel încât atât benzile transportoare, cât şi elevatoarele să facă faţă acestui flux de marfă, şi sunt dotate cu un uscător de cereale de mare capacitate, aproximativ 800 tone în 24 de ore, la o umiditate de 10%. Spaţiile vor fi deservite şi de un laborator performant de analize.

Construcţia cuprinde patru celule cu o capacitate de o mie de tone fiecare şi trei celule de două mii tone fiecare.

“Ţinând cont că activitatea noastră presupune din start finanţarea fermierului pentru o lungă perioadă de timp, aceştia plătind doar la recoltă contravaloarea produselor achiziţionate în vederea înfiinţării culturilor şi susţinerii lor, şi că fermierul găseşte cu greu clienţi pentru toată producţia lui, am dezvoltat un sistem de colectare a cerealelor şi de vânzare a acestora.

Acum, în urma colaborării cu RDF, fermierul are asigurată atât achiziţia de materii prime necesare înfiinţării culturilor, cât şi desfacerea produselor agricole la recoltă”, a declarat pentru revista Ferma şi ziarul  Anunturi Agricole Florin Deznan (foto), director general al companiei RDF Arad.

La inaugurare au participat aproximativ două sute de invitaţi, din care 70 la sută au fost fermieri din vestul ţării.