ForumLucerna: momentul optim de recoltare
LucernăElemente tehnologice
Realizarea parametrilor de calitate la lucernă este condiţionată de tehnologia de recoltare, respectiv de stabilirea următoarelor elemente tehnologice:
• alegerea stadiului fenologic optim de cosire a plantelor;
• stabilirea intervalului dintre cosiri sau a numărului de recolte (de cosiri) într-un an.
Când recoltăm lucerna?
În practica agricolă, relaţia cantitate - calitate în producerea de furaje este mai puţin luată în considerare. Aşa se ajunge, de cele mai multe ori, la nerespectarea momentului optim de recoltare a culturilor furajere, cu consecinţele negative binecunoscute.
Din analiza unor rezultate de sinteză prezentate în tabelul 2, în alegerea momentului optim de cosire a lucernei se va ţine seama de următoarele aspecte:
• concomitent cu înaintarea în vegetaţie a plantelor scade proporţia de frunze/plantă, de la 65-70% în faza de creştere vegetativă - începutul butonizării, la 30-40% la înflorirea deplină - apariţia primelor păstăi;
• producţia totală de masă verde creşte până la sfârşitul butonizării - începutul înfloririi plantelor, după care se realizează o scădere proporţională până la formarea păstăilor (de la 45 t/ha la faza de început a butonizării, până la 4-7 t/ha la sfârşitul butonizării şi 35 t/ha la apariţia primelor păstăi);
• conţinutul şi cantitatea de PB creşte până în faza de început al butonizării plantelor, după care se realizează o scădere puternică, pe măsura înaintării în vegetaţie, respectiv o scădere cu peste 50% în faza de apariţie a primelor păstăi.
Momentul optim
Din punct de vedere al alegerii stadiului fenologic de recoltare a lucernei, rezultă că intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor (care se realizează pe o perioadă de timp de 6-10 zile) reprezintă momentul optim de cosire al plantelor de lucernă. La acest stadiu se obţine producţia maximă de masă verde şi cantitatea cea mai mare de PB.
În zonele cu perioada de vegetaţie mai mare de 150 zile într-un an, numărul de recolte (cosiri) şi stabilirea duratei de refacere a plantelor după cosire constituie elemente de tehnologie importante pentru producţia şi calitatea furajului de lucernă. Astfel, din datele prezentate în tabelul 3 rezultă că dacă o cultură de lucernă se recoltează de 3 ori pe an, cu un interval de 50 zile între cosiri, se obţine producţia cea mai mare de masă verde (52 t/ha), dar cu o scădere puternică a calităţii (conţinutul de PB de numai 15,2%, cantitatea de PB de 1,58 t/ha, iar coeficientul de digestibilitate de numai 55%).
În varianta în care se realizează 3-4 cosiri/an cu un interval de 30-40 zile între cosiri, deşi se înregistrează o scădere cu 10-20% a producţiei de masă verde, creşte însă calitatea furajului (conţinutul de PB între 18 şi 22%, cantitatea de PB între 1,61 şi 1,73 t/ha, iar digestibilitatea furajului între 62 şi 65%).
Managementul optim de recoltare al lucernei care asigură producţii ridicate şi un nivel superior de calitate, se obţine în condiţiile în care se realizează 3-4 recolte (cosiri) într-un an, la intervale de 30-40 zile între cosiri, iar cosirea se efectuează în intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor.
LUCERNA EXCELEAZĂ LA CONŢINUTUL DE PROTEINĂ BRUTĂ
Dacă se exprimă producţia de biomasă în cantitatea de proteină brută obţinută la unitatea de suprafaţă (la hectar), lucerna nu poate fi întrecută de nici o altă cultură, mai ales în condiţiile agroecologice specifice ţării noastre. În acest sens, datele prezentate în tabelul 1 demonstrează că la o producţie medie anuală de 45 t/ha masă verde, lucerna realizează o cantitate de 1980 kg/ha PB, cu un conţinut mediu de PB de 22%.
Din acest punct de vedere, lucerna realizează o cantitate de proteină brută (PB) mai mare cu 50% faţă de o cultură de soia (950 kg/ha PB) şi cu 60% faţă de porumbul boabe (800 kg/ha PB).
În cursul unui an de zile, din primăvară până toamna, o producţie de 45 t/ha masă verde de lucernă asigură furajarea optimă pentru un număr de 4 vaci de lapte pe o perioadă de 170 zile, în condiţiile în care cantitatea zilnică de masă verde consumată de animale asigură o cantitate de 300 g calciu, 40 g fosfor şi peste 1500 g provitamina A.
TABELUL 1
RANDAMENTUL ÎN PROTEINĂ AL LUCERNEI
(rezultate estimative)
1 kg SU lucernă (cca 5 kg masă verde) a 23 g Ca, 3 g fosfor, 125 g provitamina A
TABELUL 2
INFLUENŢA STADIULUI FENOLOGIC DE RECOLTARE A LUCERNEI ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII FURAJULUI
(rezultate estimative)
TABELUL 3
EFECTUL FRECVENŢEI COSIRILOR ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII FURAJULUI
(rezultate estimative)
Articole corelate
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie)... [ continuare ] 
Agronomie
La 306,3 mil. euro se ridică valoarea totală a porumbului exportat în 2011 în afara Uniunii Europene de ... [ continuare ]
Dacă în 1999 România avea o suprafaţă de 6.438,5 ha cu loturi semincere de cartofi, aceasta a scăzut ... [ continuare ]
După pornirea în vegetaţie a plantelor, fermierii caută soluţii prin care pot accelera dezvoltarea culturilor ... [ continuare ]
Tehnologia se aplică în funcţie de potenţialul real al parcelei de a răspunde efortului investit [ continuare ]
Conform angajamentului făcut, de promovare a soluţiilor sustenabile pentru agricultura românească, proiectul ... [ continuare ]
În urma unei regretabile erori de redactare, apărute într-un număr anterior al revistei „Recolte ... [ continuare ]
Tratamente împotriva principalilor dăunători la culturile de rapiţă, grâu, porumb şi floarea soarelui [ continuare ]
De felul în care sunt executate lucrările de semănat depinde mai târziu evoluţia plantelor [ continuare ]
În cultura mare, prioritare sunt lucrări precum încheierea semănatului la floarea soarelui şi la porumb, ... [ continuare ]
La mijlocul lunii martie a.c., compania Pioneer HI-Bred a lansat în România un nou concept pentru fermierii ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Cultura căpşunului
- Cât investim şi cât putem câştiga din creşterea păstrăvului
- Creşterea păstrăvului
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Contaminarea laptelui cu poluanţi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Păstrarea peste iarnă a coardelor altoi/portaltoi
- Întreţinerea zmeurului în perioada de vegetaţie (I)
- Alăptarea artificială a mieilor şi iezilor
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole