ForumÎndrumar de calcul pentru taxele de păşunat
Vaci la păscutPrincipalele surse financiare pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor proprietate comună (obştească) folosite în devălmăşie (comun), au fost şi trebuie să fie în continuare taxele de păşunat, pe lângă prestaţiile de muncă ale posesorilor de animale, care erau odată obligatorii, precum şi fondurile centralizate de la bugetul statului alocate în acest scop pentru stimularea creşterii animalelor, în special a vacilor cu lapte.
Din păcate, nu avem un îndrumar sau instrucţiuni în acest sens în prezent, aproape peste tot, taxele de păşunat sunt stabilite empiric, după criterii extrem de eterogene de la o primărie la alta, înregistrându-se sume simbolice, populiste, cu care nu se pot face intervenţii eficiente pe păşuni. Dar şi mai grav este faptul că de cele mai multe ori aceste sume mici care se încasează din taxe sunt cheltuite pentru alte scopuri decât îmbunătăţirea fondului pastoral!?
Stabilirea taxelor de păşunat
Stabilirea taxelor de păşunat este o operaţiune dificilă, care trebuie să ţină seama de mai mulţi factori, din care enumerăm pe cei mai importanţi:
- diversitatea foarte mare a tipurilor de pajişti, răspândite de la câmpie până la cele mai înalte culmi ale munţilor;
- cantitatea şi calitatea producţiei de masă verde a pajiştilor;
- durata de păşunat, de la cca. 200 de zile în zona de câmpie, la irigat, până la cca 60 de zile sau mai puţin în etajul alpin;
- necesarul zilnic de masă verde calculat pentru unitatea vită mare (UVM), care este de aproximativ 65 kg (50 kg consum normal30% abaterea producţiei datorită climei de la un an la altul);
- încărcătura optimă de UVM la unitatea de suprafaţă;
- cheltuielile ocazionate de îmbunătăţirea pajiştilor;
- nivel dotare păşune (apă, umbră, drumuri acces, centre prelucrare lapte, etc.).
Încadrarea într-o categorie sau alta este determinată de tipul de pajişte, nivelul de producţie şi calitatea furajeră care, în final, influenţează randamentele animaliere la unitatea de suprafaţă (tabelul 1).
Tabelul 1
Categorii principale de pajişti, producţia, calitatea şi conversia lor în produse animaliere (echivalent lapte vacă) valoarea lor actuală şi taxa de păşunat pentru un hectar
După stabilirea încărcăturii optime, se poate calcula în continuare taxa pe o UVM, respectiv specie sau categorie de animale.
Încărcătura optimă
Încărcătura optimă sau capacitatea de păşunat exprimată în UVM/ha pe fiecare categorie de pajişte a fost determinată ţinând seama şi de durata de păşunat, după formula:
UVM optim/ha= Pv/(Dpx65), în care:
Pv: producţia totală de iarbă valorificată, exprimată în kg/ha;
Dp: durata (perioada) de păşunat (zile);
65: necesar kg masă verde pe o zi pentru 1 UVM.
De exemplu, după această formulă, pe o pajişte semănată din zona de deal, cu o producţie de 32 t iarbă/ha, pe o perioadă de 160 zile, se pot întreţine cu bune rezultate 3 UVM, respectiv 3 vaci cu lapte care produc cca 5.350 l lapte/ha în valoare de 5.350 lei la preţul de achiziţie actual, revenind cca 1.780 lei valoare lapte pentru o vacă din care 5 % reprezintă 89 lei/cap, cât ar fi taxa de păşunat, ceea ce nu este deloc mult.
Calcularea taxei
Având la dispoziţie date privind categoriile de pajişti, producţia, încărcarea şi durata de păşunat, se pot stabili cu mai mare precizie tarifele pentru păşunat pe zone mari fizico-geografice (Tabelul 2).
Astfel, după această metodologie, taxele de păşunat variază între 25 şi 32 lei/UVM pe pajiştile alpine şi cele de pe nisipuri, pentru o perioadă de 60-100 zile, până la 125 lei/UVM pe pajiştile semănate şi irigate din zona de câmpie, pentru o perioadă de 180-200 de zile de păşunat.
În aprecierea justă a taxelor, există unele confuzii în ceea ce priveşte echivalarea între o unitate UVM, speciile şi categoriile de animale. De aceea considerăm necesară utilizarea coeficienţilor de transformare în şi din UVM (Tabelul 3).
Tabelul 2
Model de calcul al taxei de păşunat pentru 1 UVM în condiţii optime de exploatare pajişte-animal, exemplificare pentru preţ lapte vacă = 1 leu/L = 0,29Euro
Tabelul 3
Coeficienţii medii de transformare în UVM pentru diferite specii şi categorii de animale
În exemplul anterior, la o producţie de 32 t masă verde se poate aprecia o încărcare de 3 vaci la ha cu o taxă de 89lei pe vacă pe sezon de păşunat; în cazul folosirii acestei păşuni de către oi adulte se poate percepe corect 14,25 lei pentru o oaie pe sezon (89: 6,25 oi pentru 1 UVM) şi nu alte aprecieri după ureche sau alte proceduri incorecte.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
2 ComentariiCOMENTEAZA
Specialisti nu dau incarcatura pe pajisi dupa cum vor.Echivalent 1UVM=10 OI.Dar incarcatura practica o da productia pasuni, astfel incit sa asiguram unei vaci 50-60kg masa verde,10 kg/oaie.Daca pasunea este mai slab productiva pe 1ha pot fi 3,4,5,6 oi.
va rog frumos daca sa poate sa imi spuneti si mie cat este prevazut de lege la pasune, la o vaca cate oi? Pentru ca sunt mai multe variante de la diferiti ingineri, uni 4 oi la o vaca altii 5 alti 6,(si care este aceasta lege, va rog mult)
Articole corelate
Cercetările efectuate au arătat că în condiţiile din România, în medie, cantităţile estimative de azot biologic... [ continuare ] 
În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi... [ continuare ]
Pajiştile montane ale României, răspândite de la şase-opt sute de metri altitudine până la 2544... [ continuare ]
Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma... [ continuare ]
Agronomie
La 306,3 mil. euro se ridică valoarea totală a porumbului exportat în 2011 în afara Uniunii Europene de ... [ continuare ]
Dacă în 1999 România avea o suprafaţă de 6.438,5 ha cu loturi semincere de cartofi, aceasta a scăzut ... [ continuare ]
După pornirea în vegetaţie a plantelor, fermierii caută soluţii prin care pot accelera dezvoltarea culturilor ... [ continuare ]
Tehnologia se aplică în funcţie de potenţialul real al parcelei de a răspunde efortului investit [ continuare ]
Conform angajamentului făcut, de promovare a soluţiilor sustenabile pentru agricultura românească, proiectul ... [ continuare ]
În urma unei regretabile erori de redactare, apărute într-un număr anterior al revistei „Recolte ... [ continuare ]
Tratamente împotriva principalilor dăunători la culturile de rapiţă, grâu, porumb şi floarea soarelui [ continuare ]
De felul în care sunt executate lucrările de semănat depinde mai târziu evoluţia plantelor [ continuare ]
În cultura mare, prioritare sunt lucrări precum încheierea semănatului la floarea soarelui şi la porumb, ... [ continuare ]
La mijlocul lunii martie a.c., compania Pioneer HI-Bred a lansat în România un nou concept pentru fermierii ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Contaminarea laptelui cu poluanţi
- Cât investim şi cât putem câştiga din creşterea păstrăvului
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Păstrarea peste iarnă a coardelor altoi/portaltoi
- Întreţinerea zmeurului în perioada de vegetaţie (I)
- Alăptarea artificială a mieilor şi iezilor
- Cultura căpşunului
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole