Dezbateri despre bugetul european

Au fost invitaţi să îţi susţină poziţia asupra subiectului Leonard Orban, consilier prezidenţial, Theodor Stolojan, europarlamentar şi fost ministru al Finanţelor, Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Daniel Dăianu, economist şi fost ministru al Finanţelor, şi Sorin Ioniţă, Director Executiv al Societăţii Academice Române.

Dezbaterea face parte din seria de evenimente lunare "Perspective Europene", iniţiată de Reprezentanţa Comisiei Europene.

Programul privind bugetul multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este dosarul cel mai sensibil de pe agenda decidenţilor europeni, a declarat fosttul comisar european Leonard Orban: „procesul de luare a deciziilor este foarte complicat şi implică şi acordul Parlamentului European. Întrevăd o dezbatere şi o negociere extrem de dure, cu suişuri şi coborâşuri. Personal, cred că propunerea este pragmatică, nu ambiţioasă.

Din multe puncte de vedere. În primul rând pentru că actuala Comisie Europeană a dorit să evite capcana în care a intrat comisia Prodi la momentul în care a fost discutat bugetul 2007-2013. Dacă propunerea CE va fi adoptată, vor fi state membre care vor putea să aibă fondurile suspendate sau tăiate dacă, de exemplu, e ceva legat de nivelul deficitului bugetar. România are o poziţie preliminară.

Elementele cheie se menţin şi se vor menţine şi după publicarea raportului de buget. România doreşte să se afle într-o poziţie bugetară mai avantajoasă decât se află acum”.

Comisia Europeană a adoptat şi prezentat la finele lunii iunie propunerile sale privind cadrul financiar multianual 2014 - 2020, care se concentrează pe finanţările prioritare la nivelul UE ce oferă valoare adăugată reală. În acelaşi timp, bugetul Uniunii Europene rămâne unul concentrat pe priorităţi - în cei 7 ani, valoarea totală a angajamentelor va fi de 1.025 miliarde de euro (1,05% din PIB la nivelul UE), iar cea a plăţilor de 971,5 miliarde de euro (1% din PIB la nivelul UE).

Un nou fond, Instrumentul pentru conectarea Europei (CEF), va fi destinat creşterii valorii proiectelor paneuropene de infrastructură. Cu un buget de 40 de miliarde de euro şi alte 10 miliarde euro venite de la Fondul de coeziune, CEF va include o listă preliminară de proiecte de transport şi energie ce oferă interconectivitate sporită în Europa, astfel încât să scadă numărul aşa-numitelor „insule” economice şi să existe un acces mai facil la piaţa internă.

Bugetul substanţial pentru coeziunea economică, socială şi teritorială (376 miliarde de euro pentru întreaga perioadă 2014-2020) va fi mai strâns legat de obiectivele Strategiei Europa 2020. În această privinţă, va fi introdusă o nouă categorie a \'regiunilor de tranziţie\'. Noile prevederi legate de condiţionalitate vor garanta că finanţarea europeană este concentrată pe rezultate şi aduce stimulente pentru statele membre pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Seful reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu a completat „actuala propunere bugetara îşi propune să stimuleze creşterea economică durabilă şi politica de coeziune într-o nouă viziune, suma fiind de 376 miliarde euro. Este un buget de solidaritate, dar este şi un buget mai autonom, mai transparent.

El merge pe ideea de a diminua contribuţia statelor membre prin propunerea unui nou sistem de resurse şi propune o reformă a sistemului de rabaturi şi sistemelor de corecţii faţă de cele care au funcţionat până acum. Are în vedere creşteri semnificative ale finanţărilor.

În cercetare şi inovare, creşterea bugetului este de 46%, în educaţie 68%, iar finanţarea infrastructurii are o creştere 287%. În ceea priveşte nivelul alocărilor, cele mai importante capitole sunt Politica agricolă comună cu 36% din bugetul anual şi Politica de coeziune cu 33% din volumul bugetului multianual”.

În contextul actual, marcat de presiuni economice şi bugetare, Comisia Europeană propune menţinerea cheltuielilor pentru politica agricolă comună la nivelul lor din 2013, adică la 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro, adică 386,9 miliarde de euro pentru agricultură.

Astfel, agricultura şi dezvoltarea rurală rămân de importanţă strategică pentru economie şi mediu, pentru asigurarea unor alimente de calitate şi dezvoltarea comunităţilor rurale. Comisia mai propune deschiderea Fondului european de globalizare către fermieri, iar discrepanţa plăţilor directe dintre statele membre va fi redusă.

Investiţiile în cercetare şi inovare în următorii 7 ani vor fi sporite semnificativ. O strategie comună a UE numită "Orizont 2020", în valoare de 80 de miliarde de euro, va spori competitivitatea economiei europene şi va ajuta la crearea de locuri de muncă.