Culturile furajere în 2010
Prelungirea sezonului rece şi umiditatea foarte mare a solului sunt factori care pot influenţa negativ producţia de furaje din acest an. Situaţia se agravează pe suprafeţele de teren care nu au fost arate din toamnă, iar apa provenită din topirea zăpezii sau de la ploile căzute în ultima perioadă, îngreunează şi mai mult efectuarea rapidă a lucrărilor de pregătire a patului germinativ în vederea semănatului.
Se poate aprecia că pentru zonele de câmpie, dar şi în unele zone colinare, semănatul în luna martie a plantelor furajere (care reprezintă 70% din total) nu se va mai putea realiza, mai ales în ceea ce priveşte speciile de leguminoase perene (lucernă, trifoi, ghizdei), care se seamănă, în mod normal, la început de martie.
Întârzierea semănatului pentru aceste plante constituie, în cele mai multe situaţii, cauza principală a obţinerii unor culturi nereuşite, din cauza neuniformităţii răsăririi, scăderii densităţii plantelor, a creşterii suprafeţelor de "goluri" în cultură şi a gradului ridicat de îmburuienare.
Structură alternativă pentru o primăvară întârziată
În condiţiile în care întârzierea semănatului culturilor din prima urgenţă continuă, se impune aplicarea unei alte strategii de ierarhizare a perioadelor de semănat a plantelor furajere, cu scopul asigurării continue a furajelor verzi pentru animale, pe întreaga perioadă de vegetaţie. În acest sens, recomandăm următoarea structură succesivă, pe acelaşi teren:
• semănatul de primăvară (atunci când condiţiile climatice vor deveni favorabile pentru executarea lucrărilor de pregătire a solului) numai a plantelor furajere în cultură asociată (sub formă de borceaguri);
• semănatul la sfârşitul primăverii (20 aprilie-10 mai) a culturilor furajere mai rezistente la secetă şi care pot asigura o mare parte din necesarul de furaje verzi pe perioada verii;
• semănatul la sfârşitul verii - începutul toamnei (20 august-10 septembrie) a culturilor furajere perene (lucernă, trifoi, pajişti semănate, raigras aristat, borceaguri de toamnă).
În zonele de câmpie şi de deal, unde condiţiile de temperatură şi umiditate sunt favorabile, se recomandă cultivarea leguminoaselor furajere perene şi a pajiştilor semănate în perioada 20 august-10 septembrie, mai degrabă decât primăvara, deoarece:
- o cultură perenă semănată primăvara produce foarte puţin în primul an de vegetaţie, este foarte mult afectată de seceta de vară, iar gradul mare de îmburuienare scade densitatea şi uniformitatea culturii;
- la culturile furajere semănate la începutul toamnei, scade puternic gradul de îmburuienare, plantele sunt mai puţin afectate de secetă, se realizează producţii mari din primul an de vegetaţie, iar durata de folosinţă creşte cu 1-2 ani.
Culturi furajere asociate
În cadrul culturilor furajere, semănate la sfârşitul primăverii (de regulă în perioada 20 aprilie-10 mai), se recomandă următoarele specii: porumb (masă verde, siloz), sorg, iarbă de Sudan, hibridul sorg x iarbă de Sudan, mei.
Pentru realizarea unei bune fermentaţii în timpul însilozării şi a creşterii calităţii silozului, se recomandă cultura în asociaţie a porumbului pentru siloz (20-22 kg/ha) cu iarba de Sudan sau a hibridului sorg x iarbă de Sudan (30-35 kg/ha).
Prin această cultură asociată se asigură creşterea conţinutului de zaharuri solubile (foarte necesare în procesul de fermentaţie pentru formarea de acid lactic) de la 18-20% la 25-28%, se îmbunătăţesc parametrii calitativi şi organoleptici şi se măreşte durata de păstrare şi folosire a silozului.
Din punct de vedere tehnologic, cultura asociată dintre porumb şi iarba de Sudan (sau a hibridului dintre aceasta şi sorg), se realizează prin semănatul alternativ al rândurilor acestor specii: un rând porumb - un rând iarbă de Sudan, la distanţa de 70 cm între rânduri, în funcţie de lăţimea maşinii de semănat.
BORCEAGURILE: RECOMANDĂRI DE CULTURĂ
Dintre culturile furajere asociate, cunoscute sub denumirea de borceaguri, cele mai apreciate în furajarea animalelor sunt: cultura de măzăriche de primăvară cu ovăz şi cultura de mazăre furajeră cu ovăz (ovăzul poate fi înlocuit cu orzoaica de primăvară).
Din punct de vedere tehnologic, cele mai importante lucrări pentru realizarea unor culturi reuşite de borceaguri sunt:
• un pat germinativ bine prelucrat pe adâncimea de 0-10 cm, executat cu grapa cu discuri sau cu combinatorul;
• dacă umiditatea din sol este suficientă (cum este în această primăvară), nu se mai recomandă efectuarea lucrării de tăvălugire, nici înainte şi nici după semănat;
• aplicarea unei doze de fertilizare de 200 kg/ha sub formă de îngrăşăminte complexe (raport de 1:1:1), administrate înainte de semănat; pe terenurile fertilizate cu gunoi de grajd în ultimii doi ani, nu se mai aplică nici un fel de îngrăşăminte;
• raportul dintre cele două specii şi normele de semănat se stabilesc în funcţie de modul de folosire a borceagurilor, astfel: dacă cultura de borceag se foloseşte ca masă verde proaspătă sau pentru producerea fânului, se seamănă 100-120 kg/ha măzăriche şi 40-50 kg/ha ovăz; pentru cultura destinată însilozării, norma de semănat este de 120-150 kg/ha măzăriche şi 70-80 kg/ha ovăz; dacă se seamănă mazăre furajeră, norma de semănat la această specie este cu 20% mai mare faţă de măzăriche, iar cantităţile de ovăz sunt identice.
• semănatul se realizează la adâncimea de 3-4 cm, în două direcţii: la început se seamănă ovăzul, iar perpendicular pe rândurile de ovăz se seamănă măzărichea sau mazărea;
• recoltarea pentru folosirea ca masă verde sau fân se realizează la începutul înfloririi leguminoaselor, iar la culturile pentru însilozare, recoltarea se face la începutul formării primelor păstăi.
Articole corelate
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate... [ continuare ]
Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre furajeră de primăvară şi ovăz. [ continuare ]
În ciuda tuturor progreselor făcute de cercetarea agricolă, în ţara noastră nu s-a putut generaliza... [ continuare ]
În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama... [ continuare ]
De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că... [ continuare ]
Agronomie
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Creşterea păstrăvului
- Rapiţa furajeră
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Momente importante Ferma
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Tăierile de formare la pomii fructiferi cultivaţi în sistem intensiv
- Agricultura în Olanda
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- „Eficienţă” maximă în accesarea fondurilor FEADR
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- masura 112 - instalarea tinerilor fermieri(11/2/2012 9:36:14)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Tractor în zăpadă