Culturile de rapiţă: de la foarte rău la excepţional

În culturile de rapiţă, seceta pedologică din momentul semănatului, accentuată de lipsa precipitaţiilor din perioada care a urmat înfiinţării plantaţiilor, a îngreunat răsărirea plantelor.

Apoi, condiţiile meteorologice din ultima perioadă, respectiv aşa-numita “primăvară de noiembrie”, au generat atacuri de boli şi dăunători. Cum au făcut faţă acestor situaţii cultivatorii din diferite zone ale ţării, i-am întrebat chiar pe ei.

VRANCEA

Culturi compromise în Vrancea
La Comcereal Vrancea, din cele 1680 ha cultivate cu rapiţă în 2010, 480 au fost afectate puternic de seceta pedologică. “Am fost afectaţi de seceta de la sfârşitul lunii august- începutul lui septembrie, iar cultura de pe cele 480 ha a fost compromisă total.

Practic, aici avem calamitate de sută la sută. Din cele circa 1200 ha, scăpate de secetă, pot spune că aproximativ o sută încă sunt sub semnul întrebării. Din fericire, am avut probleme doar în zona de sud-est în vreme ce în zona din centru şi în nord cultura arată corespunzător ”, ne-a precizat Constantin Bazon, reprezentantul Comcereal Vrancea.

Desigur, se pune întrebarea dacă fermierii au avut la îndemână soluţiile tehnologice pentru a remedia problemele intervenite în cultură. Managerul vrâncean susţine că specialiştii Comcereal au respectat tehnologia în ceea ce priveşte lucrările de însămânţare şi tratamentele cu fungicide, însă n-au avut posibilităţi de irigare. „Dacă am fi avut posibilitatea să irigăm, eu cred că am fi contracarat efectele secetei”, mărturiseşte fermierul.

În afară de secetă, în toamna lui 2010, rapiţa a fost ameninţată şi de un atac de purici şi de viespea rapiţei. „În aceste situaţii însă, noi am izbutit să limităm la minimum pierderile, intervenind cu două tratamente specifice, eficace împotriva dăunătorilor”, susţine Constantin Bazon.

Pe viitor, cultura de rapiţă va depinde de evoluţia vremii. Dacă timpul va fi favorabil, managerul Comcereal spune că se aşteaptă la o producţie de 3000 kilograme la hectar.

Răsărire neuniformă şi atacul de viespea rapiţei

Un alt fermier din Vrancea s-a confruntat, pe lângă secetă, cu un atac de viespe cauzat de temperaturile neobişnuit de mari. În ciuda acestor provocări, fermierul susţine că viitoarea recoltă are şanse mari să-şi revină aproape integral.

În exploataţia lui Marian Stanciu, SC Agromet Sihlea, rapiţa a răsărit neuniform. „Lipsa precipitaţiilor şi-a spus cuvântul. Cultura arată destul de neuniform, rapiţa răsărind în două etape. Prima arată mai rău, iar a doua are între patru şi şase frunze, fiind ajutată de precipitaţiile din luna octombrie”, afirmă Marian Stanciu.

După ploile din octombrie, cultura a fost năpădită de viespea rapiţei. „Din cauza căldurii, după ploi am avut un atac de viespe, pe care l-am combătut din timp cu produsul Proteus. Astfel n-am înregistrat pagube semnificative”, susţine fermierul, cu menţiunea că rapiţa îşi va reveni dacă şi vremea va fi favorabilă.

„Deocamdată, rapiţa nu şi-a crescut rezistenţa la temperaturi scăzute. Dar dacă va fi zăpadă fără ger, cultura se va dezvolta normal şi pierderile vor fi minime. În schimb, dacă va fi ger fără să ningă la iarnă, atunci va fi într-adevăr rău”, susţine Marian Stanciu.

BUZĂU

Dacă va ninge, va fi bine
În prezent, culturile de rapiţă din exploataţia Agricover Buzău, înfiinţate pe o suprafaţă de 330 hectare, se află într-un stadiu de dezvoltare mai puţin avansat, răsărirea fiind întârziată şi aici. Pe viitor, specialiştii Agricover susţin că evoluţia culturii va depinde în mod covârşitor de condiţiile meteorologice, decisivă fiind şi aplicarea tratamentelor.

„Am efectuat tratamente cu erbicide, 0,8 l/ha, respectiv cu insecticide, 0,150 l/ha. Acum, cultura începe să arate mai bine şi să se dezvolte corespunzător”, susţine George Soare, director de producţie la Agricover.

Pentru sezonul rece, specialiştii Agricover şi-au pus toate speranţele în ninsori. „Se anunţă zăpezi şi sperăm că va fi bine. Dacă va ninge, cu siguranţă că rapiţa se va dezvolta normal în primăvară”, explică George Soare.

George Soare afirmă că o parte din succesul Agricover se datorează soiurilor cultivate. „Mergem în general pe hibrizi Monsanto, dar testăm în permanenţă şi alţii. Cum îi alegem? Într-o primă fază, procedăm la o serie de teste pe loturi experimentale. Apoi, introducem hibrizii în cultură progresiv. Astfel că în final obţinem cu adevărat cele mai potrivite soiuri pentru zona noastră şi, în consecinţă, cele mai productive”, ne dezvăluie George Soare.

GALAŢI

Căldura
Claudiu Gavrilă, managerul societăţii Roxana G din Galaţi, este mulţumit de starea culturilor de pe cele 400 de ha cultivate în toamnă cu rapiţă. Însă deşi plantele arată satisfăcător, temperaturile prea mari din noiembrie au creat condiţii favorabile pentru boli şi dăunători. „Momentan, cultura arată bine, dar sperăm ca temperatura să se răcească cât mai repede, altfel putem avea efecte nedorite. ”, avertizează Claudiu Gavrilă.

Claudiu Gavrilă susţine că a efectuat tratamente cu fungicide în urmă cu o lună, iar acum aşteaptă ca iarna să-şi intre în drepturi. „Vă spun sincer, de circa cinci, şase ani n-am mai întâlnit un început de iarnă aşa de călduros. Şi eu de şase ani pun rapiţă fără întrerupere. Să sperăm totuşi că temperara va deveni una de iarnă...”, susţine fermierul.

Estimarea producţiilor

Anul trecut, la Agromet Sihlea au fost obţinute recolte de 3.000 kg/ha. Pentru 2011, managerul societăţii estimează producţii de până la 2.500 kg la hectar pe cele 380 ha însămânţate cu rapiţă în toamnă.

„Avem 50 de hectare care arată excelent, deci aici ne aşteptăm la recolte bune. Pe suprafeţele cu răsărire neuniformă sperăm să producem circa 2000 kg/ha”, apreciază Marian Stanciu.

ŞTIRI

OMG
Restricţii severe, validate în Germania

Curtea Constituţională germană a validat la sfârşitul lunii noiembrie restricţiile impuse de guvern asupra cultivării organismelor modificate genetic (OMG), relatează DPA, acestea fiind catalogate drept unele dintre cele mai severe din lume, informează Agerpres.

Potrivit legii adoptate de guvern şi validate de Curtea Constituţională, fermierii trebuie să facă public ce soiuri de seminţe folosesc şi să îşi despăgubească vecinii pentru orice scădere pe piaţă a valorii recoltelor în urma unei combinări între OMG şi organisme de origine naturală.

LEGISLAŢIE
UE şi culturile biotech

Încercarea Uniunii Europene (UE) de a reda controlul asupra culturilor biotech autorităţilor locale, chiar şi după ce acestea câştigă aprobarea din partea blocului comunitar, întâmpină serioase probleme juridice, însă situaţia s-ar putea solda cu o creştere a puterii reglementatorului central, permiţând astfel ca mai multe produse modificate genetic să fie aprobate, în pofida opoziţiei publice, relatează New York Times, citat de Agerpres.

Până atunci, avocaţii care reprezintă guvernele UE la Bruxelles pregătesc un aviz juridic care conchide că planul comisarului european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, John Dalli, de a permite statelor membre să respingă alimentele biotech ar încălca legislaţia europeană şi regulile comerţului global.

DĂUNĂTORI

Viespea rapiţei (Athalia rosae)

Dăunătorul atacă în principal speciile crucifere (rapiţă, muştar, varză, gulii, conopidă). Larvele abia eclozate minează frunzele; cele mai dezvoltate rod epiderma inferioară şi mezofilul frunzelor. Frecvent larvele rod florile şi fructele în formare.

Adultul are corpul de 6-8 mm lungime, capul negru, toracele roşcat şi abdomenul roşu-galbui, iar aripile sunt gălbui.

Larva (omida falsă) are corpul de 15-18 mm lungime, cu glabrul cenuşiu pe partea dorsală şi cenuşiu-verzui pe laterale. Capul este mic, rotund şi negru.

Viespea rapiţei are două generaţii pe an. Iernează ca larvă în sol. În aprilie, larvele se impupează, iar în cursul lunii mai apar adulţii din generaţia hibernantă. După câteva zile de hrănire şi maturaţie sexuală are loc copulaţia şi ponta, femela depunând câte un ou. După 1-2 săptămâni apar larvele care, se hrănesc cu epiderma inferioară şi parenchimul frunzei.

În funcţie de condiţiile climatice, dezvoltarea larvei durează 20-50 zile, apoi stadiul de pupă 15-20 zile, iar insectele adulte din prima generaţie apar la sfârşit de iulie-început de august. Larvele din generaţia a II-a se dezvoltă în cursul lunilor august-septembrie. La începutul lunii octombrie, larvele migrează în sol pentru iernare.

Se aplică tratamente în vegetaţie la avertizare (toamna sau primăvara) cu Proteus OD 110 sau Calypso 480 SC.