Cultura mare la începutul noului an

Ordinea priorităţilor pentru cultura mare. Cum se prezintă grâul şi celelalte culturi semănate în toamnă în lunile de iarnă. Fertilizarea cu azot a culturilor semănate în toamnă. Alte preocupări... de sezon.

Ordinea priorităţilor pentru cultura mare cuprinde următoarele lucrări:

- încheierea grabnică a reparaţiilor la tractoare şi toate maşinile agricole care ne sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole, la pregătirea terenului, fertilizarea culturilor şi semănat. Nu uita! Numai cu tractoare şi utilaje bine reparate, putem efectua lucrări de calitate, cu consum minim de motorină;

- eliberarea rapidă a ultimelor suprafeţe de resturile vegetale şi executarea arăturilor pe toate suprafeţele care urmează a fi semănate în această primăvară, astfel încât, la venirea perioadei ploioase, terenul să fie arat, să primească şi să acumuleze apa din aceste precipitaţii;

- transportul şi încorporarea în sol a tuturor cantităţilor de gunoi de grajd şi compost, rămase încă prin gospodării; îngrăşămintele chimice sunt scumpe, pe când cele organice ne sunt la îndemână;
- procurarea imediată a seminţelor pentru culturile care se seamănă în epoca I, deci culturile la care seminţele germinează la 1°-4°C, cum sunt ovăzul, mazărea, borceagul de primăvară, orzoaica de primăvară, grâul de primăvară, lintea, năutul, bobul, lupinul, sfecla ş.a., astfel încât să le putem semăna în ferestrele bune de lucru, care sunt prognozate să apară devreme şi pe care, dacă nu le vom valorifica, vom fi nevoiţi să aşteptăm să treacă perioada de ploi şi astfel să pierdem perioadele optime de semănat.

Cum se prezintă grâul şi celelalte culturi semănate în toamnă în lunile de iarnă

În funcţie de temperatură, în plantele de grâu şi a celorlalte culturi semănate în toamnă (orz, orzoaică, triticale, secară) se petrec procese fiziologice mai intense sau mai puţin intense, dar care au o importanţă deosebită pentru recolta de la vară.
Acum, sub zăpadă, se formează noi primordii foliare şi radiculare. Tot acum se diferenţiază conul vegetativ, din care se va dezvolta, mai târziu, spicul.

Foarte important este faptul că, şi la temperaturi scăzute, de până la 0°C, absorbţia azotului continuă, şi nu se opreşte, aşa cum se credea mai demult, iar în frunze continuă procesul de fotosinteză. În aceste condiţii, azotul absorbit este utilizat pentru procesele morfogenetice.

Iată de ce perioada de vegetaţie din timpul iernii, cunoscută şi sub denumirea de „criptovegetaţie“, este foarte importantă.
În această perioadă, date fiind particularităţile de nutriţie a acestor culturi, rezultă că aplicarea îngrăşămintelor cu azot, acolo unde situaţia o impune, reprezintă o măsură importantă.

Fertilizarea cu azot a culturilor semănate în toamnă

Odată cu dezgheţarea pământului, începe, practic, perioada de regenerare a culturilor în primăvară, prin intensificarea funcţiilor vitale. Regenerarea plantelor în primăvară începe prin creşterea rădăcinilor şi formarea de noi fraţi. Rolul cel mai important pentru ca aceste procese să aibă loc în bune condiţii, îl are azotul acumulat în plante, pe parcursul iernii.

Aceasta înseamnă că refacerea plantelor în primăvară depinde atât de încalzirea vremii cât şi de intensitatea absorbţiei azotului, care, la rândul ei, depinde de cantitatea de azot din soluţia solului. Concentraţia azotului în soluţia solului trebuie să fie mare, deoarece sistemul radicular al plantelor la această dată este slab dezvoltat, iar temperatura este scăzută.

Astfel, pe terenul îngheţat din luna februarie, trebuie să aplicăm îngrăşămintele cu azot în parcelele în care culturile sunt rare şi se impune mărirea densităţii prin stimularea înfrăţirii. Dacă vom reuşi să mărim, prin stimularea înfrăţirii, numărul de fraţi cu 40-60 la un m2, aceasta înseamnă un plus de 400-600 de spice la un mp, respectiv un spor de recoltă de 400-600 kg/ha, socotind că greutatea boabelor din fiecare spic este de un gram.

La stabilirea corectă a dozelor, trebuie să avem în vedere densitatea plantelor şi gradul lor de înfrăţire, pierderile cauzate de îngheţ, zonele în care s-a produs băltirea apei, dozele de azot aplicate în toamnă la pregătirea terenului înainte de semănat, capacitatea de înfrăţire a soiurilor şi alte condiţii legate de particularităţile vremii şi biologia plantelor.

Dozele care se aplică acum sunt doze corective faţă de ceea ce am aplicat în toamnă, care vor fi şi ele corectate în perioada creşterii intense a plantelor. În funcţie de cele menţionate în culturile rare de grâu, se vor aplica acum cantităţi de 40-60 kg azot substanţă activă, iar în culturile de orz doar 30-40 kg/ha.

La secară, fertilizarea devreme cu azot este importantă, deşi nu mai influenţează înfrăţirea, deoarece secara îşi definitivează înfrăţirea din toamnă, ci datorită faptului că şi secara şi triticalele se cultivă pe soluri sărace, din zone mai ploioase, unde azotul a fost spălat de ploile abundente din perioada de toamnă - iarnă.

La rapiţa de toamnă cultivată pentru ulei, aplicarea a 50-100 kg/ha substanţă activă de azot, sub formă de azotat de amoniu sau uree, se recomandă a fi efectuată încă în iarnă, înainte de alungirea tulpinii.

Pregătirea tuberculilor de cartofi

Această activitate începe cu 30-45 zile (în funcţie de metoda folosită) înainte de plantare (sfârşitul lunii ianuarie în sudul şi vestul ţării) şi constă din următoarele operaţiuni:
- sortarea materialului scos din depozite şi înlăturarea tuberculilor vătămaţi şi bolnavi;
- tratarea tuberculilor cu formalină 0,5% (un l de formalină 40% la 80 l apă), prin îmbăiere în soluţie timp de 5 minute, după care se acoperă timp de 2 ore pentru sudaţie;
- aşezarea tuberculilor în straturi de cca 40 cm, în camere încălzite la 16-18°C, până apar colţi sub forma unor mici pete albe (1-2 mm), timp de cca 8-10 zile;
- încolţirea propriu-zisă, la lumină, la temperaturi de 12-15°C, până colţii ajung la 1-1,5 cm; în spaţiile de încolţire (solarii sau alte spaţii cu lumină şi posibilităţi de aerisire), tuberculii se pun în lădiţe de 10-15 kg, care se aşează în stive.

Reuşita încolţirii depinde de:
- menţinerea temperaturii recomandate 12-15°C;
- aerisirea încăperii de 2-3 ori pe zi;
- menţinerea umidităţii relative peste 85%;
- iluminarea şi în cursul nopţii;
- eliminarea tuberculilor cu colţi;
- rotirea săptămânală a lădiţelor.

Alte preocupări... de sezon
Printre grijile de zi cu zi, nu uitaţi că, odată cu încălzirea vremii, se intensifică şi atacul dăunătorilor şi al bolilor din depozite. În consecinţă, controlul permanent al produselor depozitate este obigatoriu.
Cumpărarea seminţelor pentru semănat trebuie să se facă numai din unităţi autorizate, care la data cumpărării seminţelor vă înmânează şi o copie a buletinului cu care aceste seminţe au fost analizate, din care să rezulte numărul acestui buletin, cine a efectuat analizele (denumirea laboratorului), germinaţia şi puritatea fizică a seminţelor etc. Documentul trebuie să fie oficial, deci semnat şi ştampilat.

Ştiaţi că…

Pentru 100 kg de boabe şi producţia secundară aferentă (paie, frunze etc.) se preiau următoarele cantităţi de elemente fertilizate din sol:
- grâul extrage: 2,3-3,3 kg azot; 1,1-1,8 kg fosfor; 1,9-3,7 kg potasiu;
- orzul: 2,4-2,8 kg azot; 1,16-1,25 kg fosfor; 1,79-2,10 kg potasiu;
- secara: 2,7 kg azot; 1,6 kg fosfor; 3,6 kg potasiu;
- triticale: 2,8 kg azot; 1,0 kg fosfor; 3,1 kg potasiu;
- rapiţa: 5,5 kg azot; 3,5 kg fosfor; 4,1 kg potasiu.

Înmulţiţi recolta pe care o doriţi să o obţineţi cu consumul menţionat, şi obţineţi doza de îngrăşăminte necesară, care se mai corectează în funcţie de tipul de sol, planta premergătoare, precipitaţiile căzute etc.
Din doza dedusă din acest calcul se scad câte 2 kg azot pentru fiecare tonă de gunoi aplicată în anul respectiv sau câte 1 kg azot pentru fiecare tonă de gunoi dată în anul precedent.

Articol apărut în Revista Ferma nr. 1/2008