Cel mai secetos noiembrie din ultimii 30 de ani!

Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), spune că, în perioada iulie-noiembrie 2011, fermierii s-au confruntat cu cea mai virulentă secetă din ultimii 20 de ani încoace. „Pe perioada iulie şi până în prezent şi, după cum se vede, şi în continuare, avem de-a face cu o secetă fără precedent.

Pur şi simplu nu ne-am mai confruntat cu o astfel de lipsă de precipitaţii, repet, în această perioadă a anului. Vă daţi seama, acest lucru are efecte dintre cele mai negative pentru toţi producătorii agricoli din România”, susţine Viorel Matei.

Cum se traduce seceta în contabilitatea fermierilor?

„De la temperaturi de -2 °C în jos avem neapărat nevoie de zăpadă pentru ca anumite soiuri să poată supravieţui
Viorel Matei, preşedinte FNPAR

Costuri crescute, începând de la motorină şi până la uzura utilajelor agricole. „Din cauza secetei, noi avem cheltuieli cu motorina mai mari cu circa 7 litri pe hectar, deoarece terenul se lucrează mult mai greu, fiind nevoie de mai multe treceri. Apoi trebuie să mai adăugăm şi uzura utilajelor agricole, plus alte cheltuieli cu inputurile, personalul etc.”, explică Viorel Matei.

În ceea ce priveşte producţia, reprezentantul fermierilor apreciază că seceta ar putea reduce drastic din profitul fermierilor. „Este posibil ca seceta să diminueze producţia agricolă între 20 şi 50 la sută, în funcţie, desigur, de mai mulţi factori. Cert este faptul că vom avea producţii mai mici din cauza lipsei precipitaţiilor. Rămâne de văzut la final cum şi cât de tare vom fi afectaţi”, declară Viorel Matei.

Reprezentantul fermierilor ţine să precizeze faptul că statul are obligaţia să vină în sprijinul producătorilor agricoli afectaţi. „Statul trebuie să-i sprijine pe fermierii afectaţi de secetă, fie cu subvenţii la cumpărarea seminţelor, fie prin alte măsuri stimulative. Acest lucru se poate face foarte simplu printr-o Hotărâre de Guvern ori prin altă metodă similară, astfel încât cei care au suferit să nu resimtă o pagubă chiar aşa de mare”, afirmă Viorel Matei.

Acelaşi profil al culturilor, cu excepţia rapiţei

Referindu-se la rapiţă, Viorel Matei a ţinut să precizeze că aici calamităţile pot merge, în multe cazuri, până la sută la sută. „Desigur, la rapiţă, după cum ştiţi, în multe situaţii vorbim de calamităţi de sută de sută. Practic, rapiţa ajunge să fie întoarsă pe întreaga suprafaţă pe care a fost însămânţată”, afirmă Viorel Matei.

Deşi problemele legate de lipsa precipitaţiilor, dar şi a irigaţiilor, par a se croniciza, preşedintele FNPAR apreciază că acest lucru nu va determina schimbări majore în ceea ce priveşte profilul culturilor agricole din România. „Cu toate că unii afirmă că vor înlocui tradiţionalele culturi de grâu şi porumb cu altele, cum ar fi sorgul de pildă, părerea mea este că aşa ceva nu se va întâmpla.

Am să vă explic şi de ce. E simplu: deoarece nu este piaţă pentru alte culturi, cum este şi sorgul, dacă e să-l dăm ca exemplu. Or, noi, fermierii, trebuie să cultivăm ceva ce ulterior putem vinde şi nu ne putem orienta în funcţie de riscuri ori de precipitaţii”, explică Viorel Matei.

Ce schimbări se pot produce, totuşi? „Acolo unde vor fi calamităţi la rapiţă, aceasta va fi înlocuită cu porumb ori cu păioase de primăvară”, spune Viorel Matei.

În ceea ce priveşte soarta culturilor pe timp de iarnă - perioadă în care se vor contura şi producţiile agricole viitoare - Viorel Matei spune că aceasta va depinde în mod covârşitor de evoluţia temperaturilor. „Dacă, timp de trei zile consecutiv, temperatura scade la -2 şi chiar -7 °C fără zăpadă, vom avea o calamitate totală a culturilor”, afirmă Viorel Matei.

Secetă... „la pătrat„

„Zonele din sud şi sud-estul ţării vor fi în continuare cele mai expuse la secetă
Elena Mateescu, director executiv ANM

Elena Mateescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorolgie (ANM), afirmă că avem cea mai secetoasă lună noiembrie din ultimii 30 de ani. „Într-adevăr, din 1 septembrie şi până în prezent avem de-a face cu un deficit major de precipitaţii, dar pot să vă spun că am mai întâlnit o situaţie relativ asemănătoare şi în toamna lui 2006, dacă vă amintiţi.

De la 1 noiembrie şi până în prezent s-a înregistrat un deficit mare de precipitaţii, ceea ce ne poate îndreptăţi să afirmăm că avem cea mai secetoasă lună noiembrie din ultimii 30 de ani”, declară Elena Mateescu.

Referitor la tendinţa de creştere treptată a temperaturii, reprezentantul ANM susţine că această caracteristică va continua să se manifeste şi în anii următori. „Scenariile pentru 2020-2050 arată că temperaturile medii anuale vor fi cu circa 1,2-2 °C mai ridicate decât în perioada actuală. Pentru 2020-2029, temperaturile medii anuale vor creşte cu 0,5-1,5 °C, iar pentru 2090-2099, temperaturile medii anuale vor creşte cu 2-4,5 °C”, explică Elena Mateescu.

Pentru fermierii din anumite zone ale ţării, veştile sunt cât se poate de pesimiste. „Pluviometric, peste 90 la sută dintre modelele climatice proiectează secetă în sud şi în sud-estul ţării, cantităţile anuale de precipitaţii având abateri negative faţă de prezent mai mari cu 20 la sută. Zonele de sud şi zonele de sud-est au cea mai mare vulnerabilitate la lipsa apei, ceea ce înseamnă o accentuare a fenomenului de secetă în zonele respective”, susţine Elena Mateescu.

INFO
RECOMANDARE

Cum să conservăm apa în sol?

Nina Gheorghiţă, Director Marketing-Dezvoltare, Caussade Semences România, recomandă câteva lucrări de infiltrare şi conservare a apei în sol:

• Pe solurile grele, pe cele care au hardpan (strat compact de sol, care se formează de regulă sub adâncimea de lucru a plugului) se recomandă lucrarea de afânare adâncă sau scarificarea, în vederea creşterii porozităţii solului, astfel încât apa să se infiltreze mai uşor în profunzime, apoi să urce prin capilaritate către suprafaţa solului. Această lucrare, pentru a fi de calitate, nu poate fi aplicată decât atunci când solul nu-i nici foarte uscat, nici foarte umed, cu alte cuvinte atunci când acesta se găseşte la nivelul maturităţii fizice;

• În primăvară, imediat ce atât solul cât şi umiditatea o permit, trebuie să se aplice o lucrare cu grapa stelată sau cu grapa cu colţi (dacă solul este lipsit de buruieni) sau folosind grapa cu discuri (dacă solul este îmburuienat), pentru întreruperea capilarităţii solului. Astfel se împiedică evaporarea apei din sol. Această măsură se aplică în cazul culturilor care se seamănă primăvara în epoca a doua şi a treia.

• O altă soluţie constă în pregătirea patului germinativ în preziua semănatului, şi nu mai devreme, astfel încât seminţele să poată valorifica pentru germinare apa din primii centimetri ai solului.