Calendarul lucrărilor de primăvară din cultura mare

 
 
1 2 3 4 5
Agronomie, 18 Mar 2010 - 14:00, 0 comentarii
Comparativ cu 2008, putem spune că în 2009, tarifele pentru serviciile din ...

În această perioadă sunt importante lucrările de pregătire a terenului, fertilizare şi semănatul culturilor cu temperatura minimă de germinaţie de 3-5ºC. Plantele care germinează şi răsar la această temperatură, suportă după răsărire minus 6ºC. De aceea, ele trebuie semănate cât mai devreme, respectiv în luna martie. În această grupă se încadrează: lintea, năutul, bobul, lupinul, latirul, rapiţa de primăvară, muştarul alb, inul pentru ulei, floarea soarelui.



Lintea

Se seamănă frecvent după grâu, astfel că terenul a fost deja arat din toamnă. În arătura de primăvară se obţin recolte mici, neeconomice. Imediat ce se poate ieşi în câmp, terenul trebuie grăpat. Înainte de semănat se lucrează cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. Nu se fertilizează cu azot înainte de semănat.

Inocularea seminţelor cu bacterii fixatoare de azot aduce mari sporuri de recoltă. Densitatea de semănat este de 180-220 boabe germinabile pe m2 pentru lintea mare şi 250-300 boabe germinabile pe m2 pentru lintea mică, revenind o cantitate de sămânţă de 100 kg/ha la lintea mare şi 80 kg/ha la lintea mică. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, folosindu-se semănători universale. Adâncimea de semănat este de 3-5 cm.

 

Năutul

Plantă cultivată pe suprafeţe mai mari în S-E ţării, datorită rezistenţei bune la secetă, ar trebui extins pe solurile mai nisipoase şi pe cele salinizate şi din alte zone, cu precădere în vest.
Pregătirea terenului se face ca la linte. Fertilizarea înainte de semănat se poate face cu 100 kg/ha azotat de amoniu sau, acolo unde s-a aplicat fosfor din toamnă, se pot aplica îngrăşăminte complexe.

Semănatul trebuie realizat în prima urgenţă, cu o densitate de 40-50 boabe germinabile pe m2, revenind 80-120 kg/ha sămânţă, în funcţie de mărimea boabelor şi de densitate. Se poate semăna în rânduri simple, la 50-60-70 cm sau în benzi, la distanţa de 15 cm între rândurile apropiate şi 60-70 cm între benzi. Adâncimea de semănat este de 5-7 cm, în funcţie de textura şi umiditatea solului.

 

Bobul

Leguminoasă care interesează cu precădere zonele cu climat mai umed şi mai răcoros din Ardeal şi Moldova, se cultivă după orice plantă, cu excepţia altor leguminoase.
Fertilizarea, dacă nu s-a făcut din toamnă, trebuie realizată înainte de semănat cu doze moderate de îngrăşăminte complexe.

Semănatul trebuie realizat în prima urgenţă. În acest fel, plantele scapă de atacul de afide şi ajung la coacere mai devreme. Densitatea de semănat este de 40-60 boabe germinabile pe m2. Cantitatea de sămânţă este de 250-300 kg/ha la bobul mic şi de 250-300 kg/ha la bobul mare. Semănatul se realizează în rânduri simple, la 50-60-70 cm, pentru a putea prăşi. Se poate semăna şi în benzi, la 60/15 cm. Adâncimea de semănat este de 6-8 cm, în funcţie de umiditatea existentă în sol la data semănatului şi de textura acestuia.

 

Lupinul

Este cunoscut ca plantă furajeră sau pentru îngrăşământ verde. Boabele se pot folosi numai după fierbere şi spălare sau direct în hrana peştilor. Se poate semăna după orice plantă, cu rezultate bune, lupinul alb pe solurile brune din Transilvania, pe cele brun roşcate din Muntenia şi nisipoase din Oltenia, lupinul galben pe solurile nisipoase din nord-vestul Transilvaniei, iar lupinul albastru în zonele mai răcoroase.

Pentru producerea de seminţe trebuie semănat imediat la desprimăvărare, cu o densitate de 50-60 boabe germinabile pe m2 la lupinul alb, 70-80 boabe germinabile pe m2 la lupinul galben şi albastru şi cu circa 150 boabe germinabile pe m2 la lupinul peren.

Pe terenurile îmburuienate se seamănă la 60 cm între rânduri să se poată prăşi. Pe terenurile curate de buruieni se seamănă în rânduri simple la 15 cm-25 cm sau în benzi la 25 cm între rândurile apropiate şi 60-70 cm între benzi.

Adâncimea de semănat este de 3-4 cm pe solurile lutoase, 5-6 cm pe cele nisipoase. Lupinul peren, cu seminţe mai mici, la 2 cm.
Cantitatea de sămânţă la hectar este de 200-240 kg. la lupinul alb, 100-130 kg la lupinul galben, 130-160 kg la lupinul albastru şi de 20-40 la lupinul peren.

 

Latirul

Se cultivă în ţara nostră în zonele cele mai secetoase din S-E, pentru alimentaţia animalelor. Se seamănă după orice plantă, primăvara cât mai devreme. Densitatea de semănat este de 80-100 boabe germinabile pe m2. Se seamănă în rânduri apropiate la 12,5-15 cm, la adâncimea de 5-6 cm. Cantitatea de sămânţă este de 120-160 kg/ha.

 

Rapiţa pentru ulei

Prezentă în cultură în ţara noastră prin soiurile Star şi Cyclone din Danemarca şi soiul Bolero din Germania, este cultivată pe suprafeţe mici, fiind mai puţin productivă comparativ cu soiurile de toamnă. Trebuie semănată timpuriu, în prima urgenţă.

 

Muştarul alb

Dă rezultate foarte bune în ţara noastră în Câmpia Timişului şi a Crişurilor şi rezultate bune în Bărăgan, Câmpia Dobrogei, Câmpia Burnaşului şi Câmpia Olteniei. Rezultate bune se obţin când este cultivat pe terenuri curate de buruieni, după prăşitoare şi cereale păioase.

Fertilizarea înainte de semănat se face cu 100-150 kg de azotat de amoniu. Unde nu s-a aplicat în toamnă sub arătură superfosfat, este de preferat să folosim, în loc de azotat, îngrăşăminte complexe.

Semănatul muştarului alb se face în epoca I iar a celui negru, mai sensibil la îngheţ, în epoca a II-a. Se seamănă la 12,5-25 cm pe terenurile curate de buruieni şi la 40 cm pe terenurile îmburuienate, pentru a uşura lucrările de îngrijire. Adâncimea de semănat este de 2-4 cm. Cantitatea de sămânţă la hectar este de 15-16 kg când se seamănă în rânduri apropiate şi de 7-8 kg când se seamănă în rânduri îndepărtate.

 

Inul pentru ulei

Dă cele mai bune rezultate în silvostepa vestică, sudică şi a Moldovei. Rezultate bune se obţin şi în zona colinară a Olteniei, Munteniei, parte centrală şi sudică a judeţelor Tulcea şi Constanţa, Câmpia Jijiei, Bahluiului şi Lunca Bârladului. Rezultate bune se obţin după cereale păioase şi leguminoase anuale.

Înainte de  semănat se fertilizează cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Semănatul trebuie realizat timpuriu cu 800-900 boabe germinabile pe m2, folosind 80-100 kg/ha sămânţă. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm iar adâncimea de semănat de 2-3 cm.

 

Floarea soarelui

În prima jumătate a lunii aprilie, când temperatura ajunge la 7-8ºC, este vremea semănatului florii soarelui. Suprafeţele semănate cu această cultură, în creştere de la an la an, îi obligă pe cultivatori să nu uite următoarele:

• Revenirea pe acelaşi teren este posibilă numai după şase ani, din cauza numeroaselor boli pe care le are şi a buruienii parazite lupoaia. Hibrizii noi, mai rezistenţi la boli, permit revenirea şi după 4-5 ani.
• Din cauza bolilor comune nu trebuie să urmeze nici după fasole, soia şi rapiţă.
• Nu trebuie cultivată după porumb, dacă acesta a fost erbicidat cu erbicide triazinice.
• În sudul ţării nu trebuie să revină după plante cu înrădăcinare adâncă (lucerna, sfecla de zahăr, iarba de Sudan), care sărăcesc solul de apă.
• Fertilizarea trebuie să se facă într-un raport N:P:K de 1:2:2. Dacă nu s-a aplicat fosfor şi potasiu, la semănat se vor folosi numai îngrăşăminte complexe de tipul 13:26:26.

Lucrările solului vor viza reţinerea apei în sol. Arăturile de toamnă (floarea soarelui nu se poate cultiva în arătură de primăvară) vor fi grăpate la desprimăvărare şi lucrate cu combinatorul înainte de semănat. În sudul ţării semănatul poate începe la sfârşitul lunii martie şi trebuie să se încheie până la mijlocul lunii aprilie. În restul zonelor favorabile, semănatul trebuie efectuat între 1 şi 20 aprilie.

Densitatea este de 40-50 mii plante/ha. Mărirea densităţii nu se justifică, plantele devin sensibile la boli (Sclerotinia şi Phamopsis) şi creşte procentul de seminţe seci. Cantitatea de sămânţă variază între 3,5 şi 5 kg/ha. Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat de 5-8 cm.

 

 

CÂTĂ MOTORINĂ CONSUMĂM?

Consumul de motorină, în condiţii normale de lucru pentru lucrările de primăvară, este următorul:
-    arat 25 cm + grăpat: 22 l/ha
-    discuit arătură + grăpat: 6 l/ha
-    transport şi aplicat îngrăşăminte chimice: 3 l/ha
-    erbicidat: 3 l/ha
-    discuit pentru încorporarea erbicidelor: 6 l/ha
-    pregătit pat germinativ cu combinatorul: 4 l/ha
-    semănat prăşitoare: 4 l/ha
-    semănat cu semănătoarea pentru cereale: 5 l/ha
-    prăşit mecanic 3 l x 2 lucrări = 6 l/ha
-    prăşit + fertilizat: 4 l/ha

Necesarul pentru înfiinţarea culturilor şi lucrările principale de întreţinere este de 60-65 l/ha motorină.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Calendarul lucrărilor de primăvară din cultura mare
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Calendarul lucrărilor de primăvară din cultura mare
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Calendarul Lucrărilor...
Agronomie, 22 Oct 2004 - 17:21, 4 comentarii
Grijile pentru recolta anului viitor încep deja din această perioadă

. Recoltarea fasolei
. Recoltarea... [ continuare ]
Revista Ferma din noiembrie...
Managementul fermei, 18 Nov 2009 - 16:00, 0 comentarii

Citiţi în numărul din noiembrie 2009 al revistei Ferma noutăţi din domeniile:

[ continuare ]
A apărut revista Ferma din...
Managementul fermei, 16 Dec 2009 - 15:00, 0 comentarii

Numărul din decembrie 2009 al revistei Ferma vine cu noutăţi în domeniile:

În... [ continuare ]

Calendarul lucrărilor...
Agronomie, 22 Mar 2010 - 14:00, 0 comentarii

Fertilizarea culturilor de cereale de toamnă

[ continuare ]
Estimări privind evoluţia...
Agro Meteo, 15 Mar 2010 - 13:00, 0 comentarii

Caracteristici hidro-termice

Per ansamblu, în luna aprilie va predomina o vreme... [ continuare ]

Agronomie

Lucrări la culturile de...
Ioan Borcean , 20 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Principalele lucrări în cultura mare specifice lunii iulie constau în valorificarea terenurilor acolo unde ... [ continuare ]
Soiuri noi prezentate de...
Ferma , 20 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Peste 400 de fermieri au asistat la prezentarea în câmp a noilor varietăţi de rapiţă şi cereale ... [ continuare ]
Caravana Rapiţei 2010
Gheorghe Ghise , 19 Jul 2010 - 16:00, 0 comentarii
Cu ocazia seriei de întâlniri „Caravana rapiţei 2010”, organizate de Sumi Agro în luna ... [ continuare ]
Beneficiul este în sporul...
Ferma , 16 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Preţurile de valorificare mici, mai puţine subvenţii, seceta, tot mai multe constrângeri pentru ... [ continuare ]
Cultura mare în luna iunie
Ioan Borcean , 09 Jul 2010 - 15:00, 0 comentarii
Primăvara acestui an a fost mai puţin prietenoasă cu agricultorii, fiind excesiv de umedă şi răcoroasă, cu ... [ continuare ]
Potenţialul pajiştilor...
Teodor Maruşca , 09 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la ... [ continuare ]
Propuneri de stimulare a...
Ioan Pădeanu , 07 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
Abordarea unei strategii naţionale pe termen mediu şi lung în domeniul creşterii ovinelor trebuie să aibă ... [ continuare ]
Să producem seminţe de...
Paul VARGA , 11 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
Toţi fermierii laudă calităţile excepţionale ale lucernei, “regina” plantelor furajere, dar mulţi se ... [ continuare ]
Silozul de lucernă -...
Iacob CRĂCIUN , 09 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
În timpul iernii, când animalele se află în perioada de stabulaţie, crescătorii de animale sunt ... [ continuare ]
Biogazul produs prin...
Teodor Vintilă , 07 Jun 2010 - 9:00, 0 comentarii
În Europa, sistemele de biodegradare anaerobă a deşeurilor solide se folosesc încă de la începutul ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole