Calendarul lucrărilor agricole, premergătoare primăverii

Fertilizarea culturilor de toamnă

O măsură tehnologică obligatorie în această perioadă este aplicarea din timp a îngrăşămintelor cu azot pentru culturile de grâu, orz, orzoaică, triticale, secară şi de rapiţă. Acestea se administrează când terenul este încă îngheţat sau chiar acoperit cu zăpadă, mai ales în cazul culturilor rare sau semănate târziu, neînfrăţite încă.

Încă din luna februarie, odată cu dezgheţarea solului, începe şi procesul de regenerare a plantelor, respectiv creşterea activă a acestora. În această perioadă, un rol important îl au atât rezerva de azot acumulată în plantă, cât şi concentraţia acestuia din sol.

Cu cât culturile sunt mai slăbite, cum sunt cele semănate foarte târziu, cu atât mai mult este necesară aplicarea timpurie a îngrăşămintelor cu azot. În schimb, culturile care au intrat în iarnă bine înfrăţite se vor fertiliza cu azot mai târziu, pentru a preveni căderea plantelor şi formarea unui număr mare de fraţi care vor rămâne „fraţi de poală”, sterili.

Folosirea reziduurilor de la fabricile de îngrăşăminte

O altă metodă eficace de fertilizare a culturilor de toamnă, pretabilă în acest sezon, constă în aplicarea reziduurilor rezultate în urma producerii îngrăşămintelor. Aceste amendamente conţin 2-7 la sută azot rezidual, valorificabil în culturi, precum şi calciu, care va folosi plantelor care urmează în rotaţie.

Dacă, de exemplu, folosiţi 2 tone/ha de carbonat de calciu cu 5 la sută azot rezidual, înseamnă ca aţi aplicat 100 kg azot s.a., care o să vă aducă un plus de recoltă de 1500-3000 kg/ha.
În această fază de vegetaţie, carbonatul de calciu cu azot rezidual se poate aplica tuturor culturilor de toamnă.

Preîncolţirea tuberculilor de cartofi

Cu 30-40 de zile înainte de plantare, culturile destinate consumului extratimpuriu şi timpuriu se supun unui proces de preîncolţire a tuberculilor. Operaţiile constă în:

• tratarea tuberculilor cu formalină 0,5% (1 litru de formalină cu o concentraţie de 40%, la 80 litri apă), prin scufundarea sacilor sau a coşurilor cu cartofi în această substanţă, timp de cinci minute, după care se acoperă cu prelate, timp de două ore. Scopul este de a preveni infecţiile ulterioare;

• preîncolţirea tuberculilor aşezaţi în grămezi de circa 40 cm înălţime, la întuneric, la temperatura de 15-18oC, până la apariţia colţilor sub forma unor mici pete albe (1-2 mm);

• încolţirea propriu-zisă se face timp de 20-25 zile, la lumină, pe rafturi sau în lădiţe, la temperatura de 12-18oC ziua şi 10-12oC noaptea, până când colţii ajung la o lungime de 1,5-2,0 cm, căpătând o culoare caracteristică.
Pe parcursul întregului proces, încăperile vor fi aerisite.

Atenţie la procurarea seminţelor!

Achiziţionarea din comerţ. Sămânţa este punctul de plecare pentru o nouă recoltă, motiv pentru care este apreciată ca fiind unul din cei mai importanţi factori de producţie.

Ca de fiecare dată, vă atenţionăm şi în acest an să nu achiziţionaţi seminţe fără certificatul de calitate, din care să rezulte germinaţia, puritatea şi starea de sănătate a acestora. Cumpăraţi seminţe livrate în saci etichetaţi, conţinând date privind producătorul, anul producerii, numărul lotului şi eventualele tratamente aplicate. Folosiţi numai sămânţă din soiuri zonate, recomandate pentru zona în care lucraţi, în caz contrar riscaţi să aveţi cele mai neplăcute surprize.

Sămânţă din recolta proprie. Cultivatorii care folosesc o astfel de sămânţă, după condiţionare, trebuie să ridice probe din depozit şi să se adreseze Inspectoratelor judeţene pentru controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor, în vederea analizării acestora. Probele se iau din toate punctele lotului de sămânţă şi de pe toată grosimea acestuia, pentru a reprezenta media calităţii întregului lot.

Acestea se vor omogeniza, se vor ridica, apoi se vor trimite la laborator, în cantităţi de câte un kilogram, ambalate în pungi de hârtie sau de pânză. Se vor ridica şi probe surori, pe care trebuie să le păstraţi până după răsărirea culturilor, având, astfel, posibilitatea de a verifica dacă rezultatele primite de la laborator au fost corecte.

Determinarea calităţii - acasă. Cei care doresc să verifice singuri calitatea seminţelor din recolta proprie trebuie să respecte câteva reguli:

- sămânţa să provină din toate straturile lotului, iar nisipul folosit ca strat pentru germinaţie să fie sterilizat, respectiv ţinut în cuptor câteva ore, în patru farfurii;

- la suprafaţa nisipului se pun câte 100 de seminţe, în fiecare vas, şi se acoperă cu nisip, după care se umezesc;

- farfuriile se ţin în spaţii încălzite timp de 8-10 zile, cu nisipul umectat, după care se numără seminţele care au format germeni normali;

- abia apoi se calculează media citirilor pentru cele patru probe. Cu cât rezultatul va fi mai mare de 90%, cu atât sămânţa va fi mai valoroasă şi, prin urmare, o vom putea folosi la semănat.

Odată cu sămânţa, nu uitaţi şi de procurarea substanţelor necesare pentru efectuarea tratamentelor împotriva bolilor şi a dăunătorilor.

ŞTIAŢI CĂ...

• mai puţin de jumătate din totalul îngrăşământului este substanţă activă, iar conţinutul acesteia în compoziţia principalelor îngrăşăminte chimice este următorul:

Îngrăşăminte cu azot:
- sulfatul de amoniu: 20-24% azot;
- azotatul de amoniu: 33-34,5% azot;
- nitrocalcarul: 28,5% azot;
- ureea: 46,2% azot;

Îngrăşăminte cu fosfor:
- superfosfatul simplu: 18-21% fosfor;
- superfosfatul îmbogăţit: 25-35% fosfor;
- superfosfatul concentrat: 38-50% fosfor;

Îngrăşăminte cu potasiu:
- sarea potasică: 40-45% potasiu;
- sulfatul de potasiu: 40-54% potasiu.

• având în vedere coeficientul de utilizare a substanţelor active de către plante (circa jumătate din doza aplicată), înseamnă că o bună parte din îngrăşământ este reţinută de sol în combinaţii greu accesibile pentru culturi, iar o altă parte este spălată în adâncimea solului;

• în condiţiile aprovizionării limitate cu îngrăşăminte cu azot, este mai economic a se aplica doze mici, care se valorifică într-o proporţie mai mare, decât administrarea unor cantităţi mari;

• ştiind că un kilogram de azot substanţă activă, aplicat atunci când trebuie, poate să aducă un plus de 15-25 kg boabe, putem afla uşor cât costă îngrăşământul, care sunt cheltuielile de aplicare şi care este valoarea sporului de recoltă care se va obţine;

• în funcţie de starea culturilor, de bogăţia solului în azot, de planta premergătoare, de starea de aprovizionare a solului cu apă şi de prognoza vremii se vor aplica doze de 50-100 kg azot s.a.;

• În zonele de deal, unde solurile au reacţie acidă, dintre îngrăşămintele cu azot se va folosi nitrocalcarul, iar pe terenurile sărăturate se va utiliza sulfatul de amoniu;

• Azotatul de amoniu aduce cele mai mari sporuri de recoltă în cazul terenurilor cu reacţie neutră, până la slab acidă, respectiv slab alcalină;

• Aplicarea azotatului de amoniu pe solurile cu reacţie puternic acidă face mai mult rău decât bine, deoarece măreşte aciditatea acestora, fapt care se va constata mai târziu, prin luna aprilie, când plantele îşi pierd perişorii radiculari, se ofilesc şi mor;

• Pentru solurile acide şi slab acide, ureea este mai eficientă decât azotatul de amoniu.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009