Calendarul lucrărilor agricole în pragul primăverii

Culturile de grâu şi orz care nu au înfrăţit din toamnă şi cele care au densitate redusă, trebuie să fie fertilizate cu azot cât mai devreme cu putinţă, pe teren încă îngheţat.

Acest lucru este obligatoriu pentru toate culturile de cereale de toamnă care nu au fost fertilizate cu azot înainte de semănat.

Aplicarea devreme a unor doze de 60-80 kg/ha azot va determina formarea de fraţi fertili, pe când fertilizarea târzie cu azot în primăvară, va determina formarea de fraţi târzii „de poală” care vor rămâne fără rod.

Pe solurile din câmpie, cu reacţie neutră, bune rezultate se obţin aplicând azotul sub formă de azotat de amoniu.

În zonele de dealuri, pe solurile acide, este preferabil aplicarea azotului sub formă de azotat de calciu (nitrocalcar), iar pe solurile sărăturate îngrăşământul cel mai recomandat este sulfatul de amoniu.

Aplicarea în vegetaţie a azotului pe culturile de toamnă sub formă de îngrăşăminte complexe nu este motivată, fosforul din aceste îngrăşăminte neputând fi valorificat de plante.

La secară numărul de fraţi care s-a format din toamnă va rămâne nemodificat, această plantă terminându-şi înfrăţirea din toamnă. Totuşi, culturile nefertilizate din toamnă sunt recunoscătoare la aplicarea unor doze de 40-60 kg/ha azot s.a.

Culturile de orz şi grâu cu densitate mare, care au fost fertilizate din toamnă, nu se vor fertiliza cu azot în această perioadă, deoarece le vom sensibiliza la cădere.

Combaterea şoarecilor de câmp

Trebuie să fie în atenţia cultivatorilor care au culturi de toamnă, lucerniere şi trifoişti. Iarna blândă a asigurat condiţii bune de parcurgere a acestui sezon. Începând cu luna martie apare o nouă generaţie, fiecare femelă naşte 4-8 pui.
Pe suprafeţele putenic afectate se vor efectua stropiri cu Nuvacron 40 SCW-CE-400 g/l 3,5-4,0 l/ha în 600 litri apă.

Tratamentele se fac primăvara devreme, când plantele sunt mici (înainte de împăiere). Pe suprafeţe mici se poate efectua combaterea cu momeli cu substanţe specifice, autorizate.

Alegerea soiurilor pentru culturilor de câmp care se seamănă în epoca I, urgenţa I

O problemă deosebit de dificilă o reprezintă alegerea corectă a soiurilor care le cultivăm, de această depinzând în mare măsură nivelul recoltei viitoare, respectiv modul de valorificare a condiţiilor de climă şi sol din zonă, cât şi întreaga investiţie tehnologică.
Vă prezentăm lista soiurilor din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.

ATENŢIE! Nu cumpăraţi seminţe fără certificat de calitate din care să rezulte germinaţia şi puritatea. Cumpăraţi seminţe livrate în saci plombaţi şi etichetaţi.

Soiurile din culturile de câmp care se seamănă în luna martie:

SOIURI DE GRÂU DE PRIMĂVARĂ
• pentru panificaţie: Rubin, Speranţa, Suceava 84
• pentru paste făinoase: Artena, Durom, Ixos

SECARA DE PRIMĂVARĂ: soiul Impuls

TRITICALE: Ţebea

ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ: Turdeana, Succes, Suceava 3, Dănuţa, Stindard, Tima, Maria, Florina, Daciana, Avânt, Cecilia, Aura, Anabel, Barke, Ditta, Jubileu, Scarlett, Thuringia.

OVĂZ: Mureş, Lovrin 1, Someşan şi Cory

MAZĂRE: Alfeta, Alina, Atol, Corina, Dora, Grafila, Marina, Montana, Monique, Profi, Renata, Rodil, Turbo, Vedea

LINTE: Oana

NĂUT: Cicero

BOB: Cluj 84, Montana

LUPIN ALB: Medi

MUŞTAR ALB: Galben de Craiova

MUŞTAR NEGRU: De Timişoara

MAC: De Botoşani, Extaz, Safir

IN PENTRU ULEI: Adin, Alexin, Floriana, Florinda, Fluin, Genţiana, Geria, Iulia, Iunia 96, Janina, Lirina, Midin, Oliana, Olin, Raluca

ANASON: De Crângu

CORIANDRU: Omagiu şi Sandra

FENICUL: Hestia, Românesc

CHIMION: De Ghimbav şi Mare de Roman

Pregătirea patului germinativ

Pentru culturile care se seamănă primăvara, patul germinativ trebuie realizat printr-un număr cât mai mic de lucrări, în acest fel se pierde mai puţină apă din sol şi se previne tasarea solului.

Lucrările cu grapele cu discuri trebuie să fie în număr cât mai mic, numai atunci când nivelarea şi mărunţirea arăturilor nu se poate realiza cu grapele cu colţi, combinatorul sau maşinile complexe care pregătesc solul, aplică erbicidele şi îngrăşămintele la o singură trecere.

ATENŢIE - nu intraţi pe teren cu agregatele decât după ce solul s-a zvântat.
Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se va efectua perpendicular pe direcţia de semănat.

Elemente tehnologice privind semănatul culturilor din prima parte a primăverii

Semănatul ovăzului de primăvară trebuie realizat în epoca I, urgenţa I, practic când se poate intra în câmp, la sfârşitul lunii februarie.

Plantele premergătoare cele mai bune sunt: leguminoasele cultivate pentru boabe. Rezultate satisfăcătoare se obţin şi după porumb netratate cu erbicide triazinice.

Nu se poate cultiva după sfecla de zahăr şi furajeră şi nu poate reveni pe acelaşi teren decât după 3-4 ani.

Fertilizarea se realizează cu 40-60 kg de azot şi cu 60-70 kg fosfor.
Sămânţa se tratează cu Vitavax 201, în doze de 2 kg/t, sau cu soluţie de formalină 40%, în concentraţie de 3%, prin stropire şi lopătare, fie prin scufundare (10-15 minute).

Densitatea de semănat 400-450 boabe germinabile/m2 care se realizează cu circa 140-160 kg/ha. Distanţa între rânduri 12,5 cm, cu adâncimea de semănat 3-4 cm.

Semănatul mazării pentru boabe se poate declanşa la sfârşitul lunii februarie, temperatura minimă de germinaţie fiind de 1-2oC, iar după răsărire poate să reziste până la -6oC, dacă sunt de scurtă durată.

Plantele premergătoare cele mai bune sunt cerealele păioase, porumbul, floarea soarelui. Nu se cultivă după alte leguminoase, şi nu poate reveni pe acelaşi loc decât după minim 2-3 ani.

Fertilizarea trebuie realizată cu îngrăşăminte complexe, care să asigure 40-50 kg de azot şi fosfor, dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte cu fosfor din toamnă.

Densitatea de semănat este de 110-130 boabe germinabile/m2, ceea ce se realizează cu 200-300 kg/ha sămânţă.
Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, iar adâncimea de semănat este de 5-6 cm.

Principalele elemente privind semănatul la alte culturi care se seamănă în luna martie

Ştiaţi că...
• Pierderile prin depozitare datorită dăunătorilor depăşesc cca 10% din producţia depozitată?
• Şobolanul cenuşiu (Ratus norvegicus) consumă într-un an cca 35 kg boabe şi degradează o cantitate mai mare prin murdărire?
• O vrabie poate consuma 8-12 g cereale zilnic?
• Pierderile din timpul păstrării la cartof, în funcţie de tipul depozitului sunt cuprinse între circa 13% şi peste 20%?

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005