ForumCalculul taxelor de păşunat
Păsune tipica pentru zona de deal.Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţional şi de dotare pentru confortul hidric sau termic al animalelor, s-a considerat oportună stabilirea unor coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aceste abateri de la normalitate.
Coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aşezarea, dotarea, modul de folosire şi încărcarea păşunilor
De exemplu, pentru o păşune din zona colinară de categoria a III-a, pentru o vacă (= 1 UVM) de lapte s-ar percepe 72 lei în condiţii ideale de păşunat, cu coeficientul maxim (cifra 1,00 din total).
În cazul în care se află la 2 km distanţă de vatra satului (coeficient 0,85), posedă umbrar forestier (0,80), animalele au acces permanent la apă (1,00), se păşunează neraţional cu amestec de specii de animale: vaci, bivoliţe, cai, oi, capre, porci, gâşte, raţe etc. (0,40), cu o încărcare mai mare de 50% (0,65), se ajunge la un coeficient mediu de: (0,85+0,80+1,00+0,40+0,65) : 5 = 0,74, după care se va percepe numai 74% din plafonul maxim, respectiv 53 lei/vacă de lapte.
În acest mod, de la o păşune la alta, se stabilesc corecţiile faţă de situaţia ideală de folosire cu animale.
Alte metode de calcul
Alte sisteme mai empirice de stabilire a taxelor de păşunat ar fi:
• preţul unui litru de lapte pe zi de păşunat, la vacile de lapte;
• preţul a 100 grame spor greutate vie pentru o zi de păşunat cu tineretul taurin;
• preţul a 10 grame spor greutate vie pentru o zi de păşunat cu tineretul ovin;
• preţul unui sac (50 kg) complexe (15x15x15) pentru 1 ha de păşune sau 2 saci din acest îngrăşământ chimic pentru o taurină adultă (UVM) pe un sezon de păşunat;
• alte echivalente convenite de consilierii primăriei.
Fondul pastoral şi păşunatul
După sintetizarea unor date de peste şapte decenii de cercetare pratologică românească, a fost posibilă o apreciere estimativă a capacităţii de păşunat pentru cele 3 milioane ha de păşuni naturale din ţara noastră, care este aproximativ de 1,5 milioane UVM, revenind circa 0,5 UVM/ha pe o durată medie de păşunat de 135 zile.
Dacă s-ar percepe 5% din valoarea produselor animaliere, atunci taxa de păşunat ar ajunge la un nivel mediu de 83 lei/UVM, respectiv un total de circa 124,5 milioane lei pentru întreaga suprafaţă a fondului pastoral (3 milioane ha) sau 41,5 lei/ha, cu care se pot cumpăra doar 42 kg îngrăşăminte complexe, nici măcar un sac întreg.
Îmbunătăţirea pajiştilor naturale prin fertilizare la nivelul de 100 kg/ha de azot substanţă activă, întreţinerea şi folosirea raţională, ar face posibilă triplarea producţiei de iarbă, realizarea unei încărcări medii de 1,5 UVM/ha şi a unor producţii animaliere pe cele 3 milioane ha de păşuni exprimate în lapte de vacă în valoare actuală de 7,5 miliarde de lei pe an.
Astfel ne-am putea alege cu o avuţie inestimabilă, de peste 2,1 miliarde Euro, actualmente insuficient valorificată.
Prin aceste măsuri, fondul pastoral al ţării ar putea asigura păşunatul a 4,5 milioane UVM pe o durată de 135-150 zile, cu efecte deosebite în ansamblul economiei naţionale.
E vremea păşunilor
O acţiune deosebită ar fi reconsiderarea unei Săptămâni a păşunilor în perioada 16-22 aprilie, după Luna pădurii (15 martie-15 aprilie), înainte de începerea tradiţională a păşunatului la români (23 aprilie, de Sf. Gheorghe).
În toate aceste acţiuni, primarul comunei a fost şi trebuie să fie, pe mai departe, principalul animator şi organizator privind realizarea acţiunilor pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor aflate în dăvălmăşie. În trecut, izlazul comunal şi în general, gospodărirea pajiştilor sătenilor era cartea de vizită a primarilor, după care erau aleşi în această funcţie. Aşadar, alegeţi-vă pe viitor noul primar şi în funcţie de ce a făcut pentru fondul pastoral al colectivităţii sau ce are sau a avut de gând şi promite că va face sau a făcut, spre binele alegătorilor.
La efortul general al comunităţii, exprimat prin utilizarea judicioasă a fondurilor rezultate din taxele de păşunat şi aportul propriu prin muncă al posesorilor de animale, este necesar să participe şi Guvernul, prin fonduri specifice alocate din bugetul ţării.
La fel este necesar să atragem fonduri de la Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor din spaţiul rural, întrucât comunitatea singură nu poate ieşi atât de repede şi uşor din acest mare impas, hotărâtor pentru viitorul zootehniei româneşti.
Articol publicat în revista Ferma nr.(2)46/2007
Articole corelate
Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind... [ continuare ] 
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi... [ continuare ] 
O parte dintre lucrurile bune din perioada comunistă, din păcate puţine la număr, mai dăinuie şi astăzi. Pe... [ continuare ] 
Munţii Retezatului cu păşunile, lacurile glaciare şi pâraiele din golul de munte de deasupra pădurilor reprezintă... [ continuare ] 
Agronomie
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Şi cu porcul, cum rămâne?
- Rase performante de iepuri: Californian
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Creşterea păstrăvului
- Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte
- Noua gamă de combine Axial-Flow de la CASE IH
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Unde e legea cartofului?
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- masura 112 - instalarea tinerilor fermieri(11/2/2012 9:36:14)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole