Buget mic pentru Agricultură

Acesta va fi finaţat de la bugetul de stat cu cca. 5,668 mld. lei, avans UE - 2,885 mld. lei, împrumut angajat de Ministerul Agriculturii de la Fondul Proprietatea (din care vor fi plătite subvenţiile pe hectar, urmând ca banii să fie returnaţi de UE) - 3,08 mld. lei şi venituri proprii - 43,915 mil. lei.

Cea mai mare parte din buget, de 2,539 mld. lei, o reprezintă suma alocată pentru prefinanţarea şi cofinanţarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondului European pentru Pescuit (FEP), fiind prevăzută atragerea de fonduri externe nerambursabile de aproape 5,965 mld. euro prin proiecte.

O sumă ceva mai mică decât anul trecut, de cca. 2,084 mld. lei, este prevăzută în bugetul din acest an pentru subvenţii, din care 2,078 mld. lei sunt destinaţi formelor de sprijin pentru producătorii agricoli, restul sumei fiind prevăzută pentru sprijinirea acţiunilor de ecologizare.

„La ora actuală ne mai rămân în contul datoriilor circa 100-120 de milioane de lei, care vor trebui plătiţi în 2011. În comparaţie cu 2010, când erau datorii de o jumătate de miliard de euro faţă de producători, astăzi suntem cu foarte puţini bani pe care trebuie să-i mai dăm şi o vom face în 2011”, a declarat ministrul Agriculturii la sfârşitul anului trecut, citat de Agerpres.

Sunt, de asemenea, mai mici decât anul trecut şi cheltuielile cu salariile pentru cele 7.566 de persoane angajate în instituţii publice din subordinea Ministerului Agriculturii, finanţate integral din bugetul de stat, acestea ridicându-se la 234,714 mil. lei, în timp ce cheltuielile de personal totalizează 299,708 mil. lei.

Totdată, din bugetul Ministerului Agriculturii va fi alocată suma de 28,900 mil. lei pentru finanţarea camerelor agricole ce urmează să fie înfiinţate în acest an.

Agrostar: Buget de subzistenţă

„Este un buget care, din păcate, limitează câteva forme de sprijin financiar importante pentru anul acesta. În primul rând, sectorul vegetal avea dreptul, începând cu anul 2010, la un sprijin de 170 de euro pe hectar, însă Ministerul Agriculturii nu a putut să treacă pragul de 130 de euro pe hectar, deci am pierdut 40 de euro importanţi în lupta cu criza şi cu restul ajutoarelor acordate în UE.

În al doilea rand, în buget nu sunt prevăzute proiecte şi programe adevărate pentru agricultură, şi mă refer aici la proiecte de tip asociere, de tip consolidare a investiţiilor puternice în formele asociative, un buget care să ţină cont de investiţiile în irigaţii, fără de care nu se poate face agricultură serioasă şi performantă, şi nu în ultimul rând, este un buget care nu reglementează nici zona asigurărilor, a calamităţilor, în condiţiile în care au fost, aşa cum ştim, ani, precum 2009, în care nu s-a acordat nici un leu pentru despăgubirea culturilor calamitate.

Să nu uităm nici legea creditului agricol, o lege care nu are nici o legătură cu reglementările UE, pe care putem să o implementăm şi care este esenţială pentru atragerea fondurilor europene, care reprezintă cea mai consistentă parte din buget. În schimb, minţim în continuare poporul că uite ce buget mare avem, când, de fapt, acelea sunt fonduri europene.

Însă dacă ne uităm mai bine în urmă, vedem că din 10 miliarde de euro am atras doar 1,6 miliarde în ultimii patru ani, ceea ce este extrem de puţin pentru nevoile agriculturii din România. Din punctul ăsta de vedere, este un  buget care nu o să rezolve situaţia agriculturii, nu este bazat pe proiecte de asociere a agricultorilor, de investiţii, de comasare şi punere în valoare a terenurilor nelucrate”, ne-a spus Ştefan Niculae, preşedintele Federaţiei Agrostar.

FNPAR: Buget de avarie

„Pentru un necunoscător, la prima vedere, bugetul în cifre poate părea, aşa cum a şi fost prezentat, mai mare decât cel de anul trecut. În termeni reali, însă, bugetul este mai mic decât anul trecut cu aproape 15 la sută, iar faţă de 2009, cu aproape 42 la sută.

Deci, avem, practic, un buget de avarie. Sunt mai mari faţă de anul trecut doar alocările pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambursabile, dar trebuie să ai bani cu care să atragi aceste fonduri.

Ori, spre deosebire de alţi ani, la ora actuală aceste măsuri pentru sprijinirea atragerii fondurilor europene nu există. Mai mult, dispar şi anumite servicii  pe care le făceau direcţiile agricole şi rămâne de văzut ce vor face camerele agricole care nu s-au constituit încă. Totul este o construcţie de vis, fără să avem în mod real posibilitatea de a interveni pentru rezolvarea problemelor din agricultură.

Acest buget nu a fost discutat cu partenerii sociali, ceea ce încalcă principiile democratice şi atunci se vor mira şi ministrul agriculturii şi guvernul că noi nu vrem să înţelegem criza prin care trece ţara, dar discutând, puteam să împărţim acel ban puţin, să-l drămuim şi să vedem cum îl folosim mai eficient pentru necesităţile şi priorităţile sectorului agricol.

Nu este normal ca un singur cap luminat să ştie totul”, ne-a declarat Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

 „Mergem pe aceeaşi politică bugetară haotică, ce nu îmbracă proiecte şi măsuri de relansare a agriculturii, ci sume de subzistenţă pentru o producţie agricolă de supravieţuire"
Ştefan Niculae, preşedinte Federaţia Agrostar

„Sunt nemulţumiri care vor lua amploare după sfârşitul lunii ianuarie şi care se vor manifesta, probabil, mai puternic decât anul trecut"
Viorel Matei, preşedinte FNPAR

CAMERE AGRICOLE

Lege promulgată
Legea Camerelor Agricole a fost aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele României în 27 decembrie 2010. „Săptămâna viitoare (10-16 ian. - n.r.) ne vom întâlni pentru a organiza Comitetul Naţional de Iniţiativă. Vom avea discuţii la nivelul Federaţiei, cu asociaţiile, cu sindicatele, cu patronatele şi cu ministrul Agriculturii.

Din punctul nostru de vedere, însă, legea nu este benefică, înlăturând puterea asociaţiilor profesionale şi a grupurilor de producători. Este o lege de genul , care ia din forţa agricultorilor, în loc să le dea acestora mai multe posibilităţi să îşi facă propriile proiecte”, ne-a spus Viorel Matei, preşedintele FNPAR.

AVIZ FAVORABIL

Importurile de îngrăşăminte
Regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor a primit aviz favorabil din partea Comisiei Europene. Actul care reglementează regimul de import - Legea 232/2010 - a fost publicată în M.Of. I, nr. 841/15 decembrie 2010.

Importul de mostre de îngrăşăminte şi îngrăşăminte din ţări terţe este admis numai pe baza prezentării certificatului de abilitare pentru importul mostrelor de îngrăşăminte emis, în urma depunerii documentaţiei de către importatori, de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA Bucureşti) şi a certificatului de abilitare pentru import îngrăşăminte, emis de direcţiile pentru agricultură judeţene.