Asolamentele furajere

 
 
12345
Agronomie,15 Feb 2010 - 13:00,0 comentarii
Dactylis glomerata

În ciuda tuturor progreselor făcute de cercetarea agricolă, în ţara noastră nu s-a putut generaliza încă un sistem judicios de producere a furajelor, menit să asigure eficienţa economică a fermelor zootehnice. Drept urmare, cei mai mulţi crescători de animale termină furajele înainte de noua recoltă şi sunt obligaţi să recurgă la soluţii improvizate, care îi costă foarte scump.



Aşa se explică faptul că, în ultima vreme, s-a răspândit ideea că în ţara noastră activitatea de creştere a animalelor nu este rentabilă, ba mai mult producătorii agricoli sunt sceptici când vine vorba să facă faţă concurenţei produselor provenite din import.

Astfel, s-a ajuns ca într-o ţară cu un potenţial agricol uriaş, aşa cum este România, să se importe peste 70 la sută din necesarul de hrană, tocmai din cauza faptului că preţul de cost intern este mai mare decât cel din import. Aşadar, ne confruntăm cu un dezechilibru economic care trebuie corectat fără întârziere.

 

Obiective: preţ de cost scăzut şi calitate

Cea mai realistă cale presupune organizarea raţională a producerii furajelor pe baze riguros ştiinţifice, deoarece preţul de cost al hranei pentru animale şi calitatea acesteia influenţează direct preţul de cost şi calitatea produsului fermei zootehnice.

În acest scop este necesar să încurajăm crescătorul de animale (prin subvenţii sau alte facilităţi) să-şi producă singur furajele necesare în propria lui fermă, urmărind îndeaproape cele două obiective: calitate şi preţ de cost scăzut.

Acest deziderat este posibil dacă, pentru început, se recurge la generalizarea ideii de asolament furajer privit ca element primordial al fermei zootehnice şi ca principiu de bază în producerea furajelor pentru toate categoriile de animale.

Tipuri de asolament furajer

Structura asolamentului furajer, mărimea solelor sau numărul de sole variază în funcţie de profilul fermei zootehnice, de animalele care se cresc, de numărul acestora, de zona climatică în care se află ferma, de posibilităţile de irigare etc. Pornind de la aceste caracteristici, oferim câteva exemple sumare de asolament furajer.

Pentru zone foarte secetoase, fără posibilităţi de irigare (sudul Olteniei, estul Bărăganului, sudul Moldovei): sparcetă în amestec cu obsigă, sola de perene 3-4 ani; sorg (Sorgum bicolor) boabe; borceag de toamnă + mei boabe; iarbă de sudan sau hibrizi de sorg x sudan, siloz sau masă verde; borceag de toamnă + mei boabe; orz de toamnă boabe.

Probabil că, în această structură vă surprinde recomandarea de a cultiva mei, deoarece mulţi agricultori consideră că acesta este un furaj destinat exclusiv păsărilor. Nu este aşa. Meiul uruit, adică semi-măcinat, este un excelent furaj pentru toate categoriile de animale, cu o valoare nutritivă egală cu cea a porumbului. În plus, meiul rezistă foarte bine la secetă şi are o perioadă de vegetaţie foarte scurtă.

Pentru zone secetoase, fără posibilităţi de irigare (Oltenia, Bărăgan, Moldova): lucernă, sola de perene care se menţine 4 ani; porumb boabe; borceag de toamnă + iarbă de sudan, masă verde sau siloz; porumb, siloz sau masă verde; borceag de toamnă + iarbă de sudan, masă verde sau siloz; orz de toamnă boabe.

Pentru zone de câmpie sau colinare, relativ bogate în precipitaţii, fără posibilităţi de irigare (Banat, Câmpia Transilvaniei, Nordul Modovei): lucernă în amestec cu golomăţ, sola de perene de 4 ani; porumb boabe; soia boabe; porumb siloz sau masă verde; borceag de toamnă + iarbă de sudan, masă verde sau siloz; orz de toamnă boabe.

În zonele colinare umede şi reci, sau pe podzoluri, în loc de lucernă se cutivă trifoi roşu, în cultură pură sau în amestec cu păiuş de livezi.

Pentru fermele care au posibilităţi de irigare, ceea ce este ideal în producerea furajelor, nu este cazul să facem recomandări, deoarece fermierii ştiu ce este mai rentabil să cultive. Ei vor prefera, fără îndoială, asolamente furajere bazate pe lucernă, porumb, soia şi sfeclă furajeră.

La fermele zootehnice irigate este important ca sistemul de irigare să permită folosirea apei exact în momentele critice ale plantelor şi să nu coste prea mult, astfel încât producerea furajelor şi implicit creşterea animalelor să fie rentabile.


BENEFICII

Indiferent de sistemul de furajare, “proaspăt” (verde), “din stoc” (conservat) sau mixt, cheia succesului o deţine asolamentul furajer, din următoarele considerente:

- aliniază plantele furajere cu soiurile cele mai bine adaptate unei anumite zone pedo-climatice;
- prevede succesiunea raţională a acestora în rotaţia de la un an la altul pe o solă, fapt care reduce cantitatea de îngrăşăminte chimice necesare;
- asigură organizarea în teritoriu a producerii furajelor cu posibilitatea mecanizării totale;
- permite aplicarea celor mai eficiente recomandări agro-fitotehnice pentru obţinerea unor cantităţi mari de furaj bogat în substanţe nutritive la un preţ de cost cât mai mic.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Asolamentele furajere
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Asolamentele furajere
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 
 
 

Articole corelate

Cultura borceagului de...
Tehnologii Agricole, 05 Feb 2009 - 18:00,0 comentarii
Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre furajeră de primăvară şi ovăz. [ continuare ]
Ordin nr. 118 din 06 martie...
Agro Legislatie, 06 Mar 2009 - 16:00,0 comentarii
Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind... [ continuare ]
Păşunea şi păşunatul...
Agronomie, 27 May 2009 - 20:00,1 comentarii
Înfiinţarea unei pajişti semănate

Crescătorii de animale care doresc... [ continuare ]
Semănatul culturilor...
Agronomie, 22 Sep 2009 - 19:00,0 comentarii
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele: [ continuare ]
De ce România nu mai...
Agronomie, 08 Dec 2009 - 12:00,0 comentarii

În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere... [ continuare ]

Agronomie

Culturile de câmp la...
Ioan Borcean , 06 Feb 2012 - 16:00,0 comentarii
Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. ... [ continuare ]
Sămânţa bună dă roade...
Marian MUŞAT , 01 Feb 2012 - 16:00,2 comentarii
După ce a muncit o viaţă întreagă în industria de procesare a producţiei agricole, în principal ... [ continuare ]
Starea culturilor de câmp
Paula CHIRCULESCU , 31 Jan 2012 - 15:00,0 comentarii
Nivelul redus al umidităţii din sol nu a permis răsărirea, respectiv dezvoltarea culturilor de toamnă în ... [ continuare ]
Putem avea recolte bogate...
Cosmin Trif , 30 Jan 2012 - 14:00,0 comentarii
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri ... [ continuare ]
Agrotehnica antierozională...
Marian MUŞAT , 30 Jan 2012 - 14:00,2 comentarii
Eroziunea solului de suprafaţă şi de adâncime accentuează progresiv şi agresiv fenomenul de deşertificare ... [ continuare ]
Agricultura în Olanda
Liviu GORDEA , 27 Jan 2012 - 15:00,3 comentarii
Agricultura olandeză este principala furnizoare la nivel mondial de produse horticole şi un exportator important de ... [ continuare ]
Seceta de primăvară e...
Cosmin Trif , 25 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep ... [ continuare ]
Fitopatologie - ediţia II
Ferma , 25 Jan 2012 - 14:00,0 comentarii
Această lucrare se adresează în primul rând studenţilor şi profesorilor de biologie, ecologilor dar şi ... [ continuare ]
O nouă lege a pajiştilor
Teodor Maruşca , 18 Jan 2012 - 14:00,1 comentarii
După o lungă aşteptare, Legea nr. 214 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, a fost ... [ continuare ]
Răsaduri altoite de la...
Ferma , 16 Jan 2012 - 16:00,0 comentarii
Agriplant - cel mai important producător de răsaduri altoite din Grecia - produce între 350.000 şi 500.000 de ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

    • Momentan nu sunt articole citite
 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 
 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?





VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara



Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an



BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo



Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale



SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide



E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite



Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată



Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice



Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali



Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?




Mai multe Tehnologii Agricole