Anul recoltelor bogate! Şi la rapiţă, şi la grâu

Aceasta este, înainte de toate, întrebarea lait-motiv a agricultorilor români. Desigur, a acelora care îşi permit să depoziteze producţia în aşteptarea unor preţuri mai bune. Urmează alte întrebări, legate, în principal, de piaţă. Cum va evolua preţul grâului?

A ajuns preţul rapiţei la un maxim ori nu? Cum este, oare, mai rentabil pentru ferma mea să fac rost de bani cash? Ce costuri am cu depozitarea? Cum găsesc cele mai bune oferte pentru grâu şi rapiţă? Ce culturi şi suprafeţe să planific pentru anul următor?

În momentul de faţă, pe finalul campaniei de recoltare a cerealelor, analiştii opinează că, indiscutabil, cea mai bună opţiune a fermierilor este aceea de aşteptare, în ceea ce priveşte valorificarea producţiilor agricole. Cei care nu deţin spaţii de depozitare, pot alege să-şi transporte produsele în locuri autorizate. În realitate, ştim că lucrurile nu sunt atât de simple, deoarece agricultorii au nevoie de lichidităţi.

Rapiţa, la 475 euro tona

„Ideal este să aştepţi preţuri mai bune, numai că uneori ai nevoie de bani şi eşti obligat să vinzi
Ianco Zifceak, administrator Maxagro SRL, jud. Timiş 

Pentru Ianco Zifceak, administrator al societăţii Maxagro, din Gătaia, judeţul Timiş, 2011 se anunţă a fi un an foarte bun în ceea ce priveşte culturile de grâu şi de rapiţă. Faţă de 2010, timişeanul a obţinut recolte semnificativ mai bune. „Anul acesta, la grâu am obţinut 6000 kg/ha, iar anul trecut 4000 kg/ha. În timp ce la rapiţă, acum avem 3000 kg/ha, comparativ cu anul trecut când am obţinut 2000 kg/ha”, ne-a spus Ianco Zifceak.

În aceeaşi măsură, administratorul Maxagro se poate lăuda cu o calitate bună a produselor. „Cred că rapiţa se încadrează în cele mai înalte standarde de calitate. Grâul, de asemenea, corespunde parametrilor de panificaţie ceruţi pe piaţă. Nu fac niciodată rabat de la calitate”, ne asigură Ianco Zifceak.

În ceea ce priveşte valorificarea producţiei, în condiţiile pieţei de astăzi, fermierul afirmă că nu are nici un fel de emoţii. Producţia de rapiţă deja a vândut-o la un preţ de excepţie. „Am vândut-o imediat după recoltare, cu 475 de euro tona, un preţ foarte bun. Iar la grâu, încă mai aştept să primesc o ofertă mai bună. Dar nu mă grăbesc să-l vând”, spune Ianco Zifceak.

Spre deosebire de alţi fermieri, bănăţeanul deţine spaţii de depozitare de circa 40 mii tone de cereale, deci îşi permite să aştepte preţuri mai bune.
Maxagro deţine în exploatare 2000 hectare cu grâu, respectiv 500 hectare cu rapiţă.

Producţii cum rar s-au mai văzut

 
„Eu cred că un preţ de 1 leu/kg ar fi cel mai bun, la grâu. Noi însă nu ne-am mai permis să aşteptăm…
Petru Pavel Lauko, fermier din Nădlac, jud. Arad

Pentru Petru Pavel Lauko din Nădlac, jud. Arad, 2011 este anul rapiţei. „Am obţinut 4250 kg/ha, o producţie deosebit de frumoasă, cum rar am mai văzut. Dovadă stă faptul că imediat am vândut-o. Am căpătat preţ bun, dar adevărul este că am şi avut nevoie de bani”, susţine Petru Pavel Lauko.

Arădeanul nu se poate plânge nici cu producţia de grâu din anul curent, deoarece aici contabilizează un nou record personal: nu mai puţin de 6750 kg/ha.

Cum îşi valorifică recolta? „O parte am vândut-o, că ne trebuie bani. Ştiu că era bine să mai aşteptăm, dar n-am putut. Poate vom valorifica la preţ mai mare ce n-am vândut până acum”, explică arădeanul.

În opinia lui Petru Pavel Lauko, cea mai potrivită decizie este aceea de depozitare a cerealelor şi de aşteptare. Nu toţi fermierii îşi permit însă această strategie. „Rapiţa a ajuns la un preţ destul de bun. Grâul, în schimb, poate fi şi mai scump. Deci, dacă poţi, nu este indicat să vinzi acum”, consideră Petru Pavel Lauko.

Fermierul deţine 40 de hectare cu grâu, respectiv 11,5 hectare cu rapiţă.

Calitatea grâului, de excepţie

Constantin Bazon, director al societăţii Agricola Prod din judeţul Vrancea, consemnează o producţie bună de rapiţă în ciuda unor condiţii meteo mai puţin prietenoase. „Faţă de condiţiile improprii (secetă excesivă etc.) avute, noi suntem mulţumiţi cu producţia de 2500 kilograme de rapiţă pe hectar. Până acum n-am vândut rapiţa, mai aşteptăm…”, apreciază Constantin Bazon.

În ceea ce priveşte grâul, Agricola Prod a obţinut o medie de 4500 kg/ha. „ Avem o calitate de excepţie, mă refer în special la gluten şi la greutatea hectolitrică”, susţine Constantin Bazon.
Societatea vrânceană exploatează 1200 hectare de grâu, respectiv 500 hectare de rapiţă.

Depozitarii aşteaptă liniştiţi

„Pentru recepţie, depozitare timp de o lună şi livrare percepem 27 de lei plus TVA pe tona de cereale
Laszlo Becsek, director, Biofarm Covasna

Laszlo Becsek, director, Biofarm Covasna, susţine că, în ultima perioadă, în această parte a ţării agricultura a beneficiat de condiţii meteo favorabile. „Am început recoltatul la grâu, dar am fost nevoiţi să sistăm secerişul, deoarece grâul încă nu e copt. Oricum, estimez o producţie de 5000-6000 kg/ha, mai mare cu circa 30 la sută faţă de anul trecut”, susţine Laszlo Becsek.

Deţinând spaţii suficiente de depozitare - pentru 7000 de tone -, directorul Biofarm nu se gândeşte, deocamdată, la valorificarea producţiei. „Noi deţinem cel mai mare depozit autorizat din Covasna, deci nu ne gândim să vindem. Avem şi o calitate bună la grâu, desfacerea nu va fi o problemă”.

Pentru Biofarm, 2011 este primul an în care cultivă rapiţă. „Avem o producţie medie de 3500 kg/ha. Nici rapiţa nu ne grăbim s-o vindem, noi putem foarte bine s-o păstrăm în depozite. Aşteptăm, deci, preţuri mai bune la toate produsele”, susţine Laszlo Becsek.

Biofarm efectuează prestări de servicii de depozitare şi condiţionare cereale pentru fermieri, dar deocamdată, la grâu şi rapiţă nu s-a înghesuit nimeni.

„Preţul rapiţei a atins un nivel maxim”

Liviu Rotaru, director al Comcereal Botoşani, apreciază că, în prezent, rapiţa a atins un preţ maxim, de peste 470 euro/tonă. „Eu cred că la rapiţă, preţul fie va scădea, fie va rămâne sus, relativ constant. Oricum, părerea mea este că mai mult de atât nu va creşte”, susţine Liviu Rotaru.

Despre preţul grâului, Laszlo Becsek spune că acesta este într-o uşoară scădere, dar cu siguranţă după recoltare va creşte. „În momentul de faţă, în România este supraproducţie de grâu. Morarii fac presiuni pentru ca fermierii să scadă preţul.

Părerea mea este că o parte dintre fermieri va aştepta să vadă ce se va mai întâmpla, iar o parte va vinde, având mare nevoie de bani. Cel mai probabil, preţul va urca din nou prin noiembrie, decembrie 2011”, explică Liviu Rotaru.

Comcereal Botoşani exploatează 473 hectare de grâu, respectiv 448 hectare de rapiţă, totodată deţine spaţii de depozitare cu o capacitate 84.500 tone, funcţionând ca trader pe piaţa de cereale.

Modelul american, implementat în România

Un model ideal, dacă putem spune astfel, de valorificare integrată a cerealelor îl practică Smithfield Prod, în partea de vest a ţării. În această perioadă, Smithfield Ferme a reînceput campania anuală de achiziţii cereale, generând astfel piaţă de desfacere pentru producătorii din vestul ţării.

„Smithfield Ferme continuă şi în acest an susţinerea şi stimularea producţiei cerealiere autohtone pentru zona de vest a ţării prin încheierea de parteneriate pentru achiziţionarea de cereale şi prin fertilizarea culturilor cu îngraşăminte organice provenite de la fermele de suine, care au un aport nutriţional optim, protejează solul şi apa freatică, fiind folosite cu succes de către cultivatorii de cereale în toată Europa”, ne-a declarat Cristina Bodea, PR Manager, Smithfield Prod.

Smithfield achiziţionează 250 mii tone/an

În susţinerea activităţii principale a Smithfield Ferme - creşterea suinelor, pentru a asigura furajul necesar animalelor din cele 49 de ferme de pe raza judeţelor Timiş si Arad, Smithfield consumă anual peste 250.000 tone de grâu şi porumb pe care le achiziţionează exclusiv de pe piaţa locală, cu preponderenţă din judeţele Timiş şi Arad, compania fiind cunoscută, de-altfel, ca şi cel mai mare cumpărător de cereale de pe piaţa regională.

Smithfield Ferme deţine, de asemenea, două fabrici de nutreţuri combinate (FNC) la Pădureni (Timiş) şi Vinga (Arad), ce facilitează recepţionarea şi uscarea cerealelor provenite de la fermierii locali, având o capacitatea totală de depozitare de 100 mii tone. Fiecare FNC are la rândul lui o capacitate de producţie furaj de 8.000 de tone/săptămână.

Din 2004, când a intrat pe piaţa românească, Smithfield Ferme a investit în operaţiunile sale din România peste 500 milioane USD. Astăzi, în România compania deţine 49 de ferme animaliere active în judeţele Timiş şi Arad, construite în mare parte în regim green-field (peste 50.000 scroafe, 900.000 porci comerciali pe an) şi două fabrici ultramoderne de nutreţuri combinate.

Pe lângă obiectul de activitate de bază, Smithfield Ferme deţine şi alte divizii, una dintre acestea fiind producţia agricolă proprie.