Agricultura: bilanţ trist după 20 de ani

 
 
1 2 3 4 5
Agronomie, 10 Feb 2010 - 15:00, 1 comentarii
Pajişte cu spini

După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată, specifică anilor ’90, s-a reuşit ca România să realizeze „tristul record” de a se clasa pe primul loc din cele 27 de state membre ale UE, care importă cea mai mare cantitate de produse agroalimentare pentru hrana populaţiei.



Cauzele acestui record negativ, care a generat o situaţie nemaiîntâlnită în ultimii 50-70 de ani, pot fi sintetizate astfel:

• continuarea menţinerii gradului de fărâmiţare a suprafeţelor agricole, în lipsa aplicării unui sistem organizatoric eficient al fondului funciar;

• gestionarea defectuoasă, discontinuă şi la nivele foarte scăzute a subvenţiilor acordate producătorilor agricoli din fondurile alocate prin bugetul de stat sau din sursele atrase de la UE;

• lipsa unor politici agricole coerente, bazate pe o gestionare optimă a resurselor agricole din ţara noastră în concordanţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării durabile din agricultură;

• distrugerea sistemului de producere a inputurilor pentru agricultură în favoarea netă a creşterii importurilor de aceste produse, situaţie care a condus la costuri de producţie ridicate şi la scăderii gradului de profitabilitate.

• deprofesionalizarea continuă a activităţilor din agricultură, prin reducerea drastică a resurselor financiare şi a materialelor destinate domeniilor de educaţie şi cercetare agricolă.

Nu scăpăm de subzistenţă

Concentrarea suprafeţelor agricole a celor aproape 6 milioane de proprietari de terenuri, cu scopul realizării unor ferme performante, este departe de a se finaliza în următoarele decenii, ceea ce face ca în România să predomine şi în continuare agricultura de subzistenţă.

În această direcţie, guvernanţii au introdus programul de rentă viageră, prin care micii proprietari de pământ erau deposedaţi „elegant”, în loc să fie ajutaţi prin alte mijloace să se asocieze pentru a-şi rentabiliza activităţile agricole. Aşa se explică de ce oficialii de la Bruxelles au interzis României să mai aplice, de la 1 ianuarie 2010, legea rentei viagere, considerată drept ajutor de stat.

Milioane de hectare abandonate

Dacă la intrarea în UE, România a negociat o reducere, până în 2013, a suprafeţei arabile cultivate cu cel puţin 2 milioane hectare, aceasta a fost realizată mult mai repede în ultimii trei ani, prin creşterea anuală a suprafeţei arabile „abandonate” la 2-3 milioane hectare.

Astfel, dacă în anul 1990 suprafaţa arabilă cultivată era de 9,4 milioane hectare, după 20 de ani aceasta a scăzut la 7 milioane hectare, în condiţiile în care s-a menţinut şi nivelul scăzut al producţiilor.

Producţiile scad dramatic

În domeniul efectivelor şi producţiilor animaliere, s-au înregistrat cele mai mari scăderi. Astfel, faţă de anul 1990 efectivele de bovine au scăzut cu 50%, cele de ovine şi caprine cu 40%, efectivele de porcine cu 45%.

De asemenea, producţiile de carne, la toate speciile de animele, au scăzut în ultimele două decenii, cu 50-60%. Aceleaşi scăderi drastice s-au înregistrat la lapte (cu 55%), la ouă (50%), la mierea de albine (40%).

În producţia vegetală, suprafaţa cultivată cu loturi semincere a scăzut cu 70-80%, din această cauză România devenind, dintr-o mare exportatoare de sămânţă, una din ţările europene mari importatoare. Aşa se explică de ce la unele culturi (furajere, legumicole etc.) se importă peste 80% din necesarul anual de seminţe, cu valoare agronomică mai mult sau mai puţin cunoscută.

Cercetarea suferă şi ea

La toate aceste neajunsuri se adaugă şi diminuarea drastică a activităţii de cercetare din agricultură: reducerea numărului de cercetători de la 2250 (în 1990), la 600 (în 2009) - deci cu 70 la sută mai puţin, o scădere a suprafeţelor experimentale şi de producere de sămânţă de la 150.000 ha la 28.000 ha (cu 80 la sută mai puţin) şi o lipsă totală de finanţare de la bugetul de stat a activităţilor de cercetare.
Dacă s-ar fi reuşit folosirea cu echilibru şi judecată a celor doi "consilieri” - cercetarea şi învăţământul, agricultura României nu ar mai fi fost supusă atâtor eşecuri şi dureri în ultimii 20 de ani.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Agricultura: bilanţ trist după 20 de ani
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Agricultura: bilanţ trist după 20 de ani
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 

1 Comentarii COMENTEAZA

anonim, 10-Feb-2010 18:16:33
parerea mea...
cea mai urgenta problema este rezolvarea legislatiei privind costul transferului de proprietate asupra terenurilor.RELU
 
ADAUGA COMENTARIUL TAU
 
 

Articole corelate

Oierii cer reglementarea...
Agronomie, 30 Jun 2009 - 19:00, 0 comentarii
La mijlocul lunii iunie, oierii au discutat la sediul MAPDR problemele prioritare din sector, una dintre acestea, şi cea... [ continuare ]
Ministrul Sârbu, faţă-n...
Actualitate, 28 Jul 2009 - 19:00, 3 comentarii
Cercetarea şi înfiinţarea de asociaţii profesionale - şansele agriculturii... [ continuare ]
Vinul românesc s-a născut...
Horticultura, 22 Sep 2009 - 23:00, 1 comentarii
La început de octombrie culesul e pe sfârşite în viile de la Cotnari. Se anunţase un an bun pentru viticultură, cu... [ continuare ]
Fermierii maghiari vor să...
Agronomie, 17 Nov 2009 - 19:00, 0 comentarii
În momentul de faţă, potrivit unor statistici, în România circa 30 la sută din suprafaţa agricolă este... [ continuare ]
De ce România nu mai...
Agronomie, 08 Dec 2009 - 12:00, 0 comentarii

În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere... [ continuare ]

Agronomie

Lucrări la culturile de...
Ioan Borcean , 20 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Principalele lucrări în cultura mare specifice lunii iulie constau în valorificarea terenurilor acolo unde ... [ continuare ]
Soiuri noi prezentate de...
Ferma , 20 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Peste 400 de fermieri au asistat la prezentarea în câmp a noilor varietăţi de rapiţă şi cereale ... [ continuare ]
Caravana Rapiţei 2010
Gheorghe Ghise , 19 Jul 2010 - 16:00, 0 comentarii
Cu ocazia seriei de întâlniri „Caravana rapiţei 2010”, organizate de Sumi Agro în luna ... [ continuare ]
Beneficiul este în sporul...
Ferma , 16 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Preţurile de valorificare mici, mai puţine subvenţii, seceta, tot mai multe constrângeri pentru ... [ continuare ]
Cultura mare în luna iunie
Ioan Borcean , 09 Jul 2010 - 15:00, 0 comentarii
Primăvara acestui an a fost mai puţin prietenoasă cu agricultorii, fiind excesiv de umedă şi răcoroasă, cu ... [ continuare ]
Potenţialul pajiştilor...
Teodor Maruşca , 09 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În cazul pajiştilor montane eficienţa economică are alte conotaţii faţă de terenurile agricole pretabile la ... [ continuare ]
Propuneri de stimulare a...
Ioan Pădeanu , 07 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
Abordarea unei strategii naţionale pe termen mediu şi lung în domeniul creşterii ovinelor trebuie să aibă ... [ continuare ]
Să producem seminţe de...
Paul VARGA , 11 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
Toţi fermierii laudă calităţile excepţionale ale lucernei, “regina” plantelor furajere, dar mulţi se ... [ continuare ]
Silozul de lucernă -...
Iacob CRĂCIUN , 09 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
În timpul iernii, când animalele se află în perioada de stabulaţie, crescătorii de animale sunt ... [ continuare ]
Biogazul produs prin...
Teodor Vintilă , 07 Jun 2010 - 9:00, 0 comentarii
În Europa, sistemele de biodegradare anaerobă a deşeurilor solide se folosesc încă de la începutul ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole