Evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul decembrie 2009 - februarie 2010

În ultima decadă a lunii decembrie 2009, va predomina o vreme în general mai caldă decât în mod obişnuit, cu temperaturi medii diurne ale aerului care vor oscila între -3 şi 7°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Maximele din aer vor fi cuprinse între 0 şi 10°C, iar în intervalele calde, acestea pot depăşi, izolat, 10°C, îndeosebi în sudul şi sud-estul ţării.

Temperaturile minime din aer se vor încadra între -5 şi 3°C, posibil mai scăzute în zonele depresionare nordice şi centrale, local fiind condiţii de producere a brumei şi îngheţului la sol.

Se întrevăd precipitaţii ce pot depăşi mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole. Local, vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu depunere de chiciură.

Luna ianuarie 2010 se va caracteriza în general printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Temperaturile medii diurne ale aerului vor prezenta valori cuprinse între -6 şi 4°C, abaterile pozitive fiind de 1 şi 4°C, la nivelul întregii ţări.

Temperaturile maxime din aer vor oscila între -2 şi 7°C, în aproape toate zonele agricole, iar, local, în zonele sudice de câmpie se vor înregistra valori mai ridicate, peste 10°C.

Minimele se vor situa între -10 şi -1°C, în cea mai mare parte a regiunilor, valori mai scăzute (-20 şi -10°C) semnalându-se în intervalele reci, în special în depresiunile din nordul şi centrul ţării, unde se va înregistra fenomenul de îngheţ al solului.

Sunt posibile precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, însoţite temporar de unele intensificări ale vântului, iar izolat vor fi condiţii de ceaţă, asociată cu depunere de chiciură. Local, în jumătatea nordică a ţării, precipitaţiile pot depăşi normalul perioadei.

Sub aspect termic, în luna februarie 2010 va predomina un regim termic mediu diurn al aerului pe ansamblu normal în majoritatea zonelor agricole ale ţării şi uşor mai ridicat în regiunile sudice, estice şi sud-estice.

Temperaturile medii ale aerului se vor situa între -4 şi 5°C, apropiate de mediile multianuale, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.

Maximele din aer se vor încadra între -1 şi 8°C în aproape toată ţara, posibil mai ridicate (peste 15°C) în intervalele calde, în special în regiunile extracarpatice.

Valorile minime vor fi cuprinse între -10 şi -1°C pe aproape întreg teritoriul agricol şi mai scăzute, sub -15°C, în depresiunile din nordul şi centrul ţării, unde vor fi condiţii de producere a îngheţului la sol.

Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), în cea mai mare parte a teritoriului agricol, iar în jumătatea de nord a ţării se pot depăşi cantităţile normale pentru această perioadă. Local, sunt posibile intensificări de scurtă durată ale vântului.


Starea solului
La sfârşitul lunii februarie, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă pe profilul 0-100 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a teritoriului agricol al ţării. Pe areale extinse din Dobrogea, Bărăgan şi estul Moldovei se va înregistra fenomenul de secetă pedologică moderată.


Caracteristici fenologice

În luna decembrie, regimul termic ridicat din aer va permite continuarea proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de toamnă, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării.

În restul teritoriului, vor avea loc reluări temporare de vegetaţie, plantele menţinându-se în stadiul de repaus biologic doar în zonele cele mai reci din nordul şi centrul ţării.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă însămânţate în epoca optimă se vor afla predominant în faza de înfrăţire (10-100%), speciile având 1-2 fraţi bine dezvoltaţi şi o stare de vegetaţie pe ansamblu bună şi medie.

La culturile semănate tardiv vor predomina fazele de răsărire şi frunza a 3-a (10-100%), lanurile fiind neuniforme sub aspectul uniformităţii şi vigurozităţii plantelor. Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta medie şi slabă, îndeosebi pe suprafeţele unde se vor înregistra deficite de apă în sol din sud-estul, sudul şi estul ţării.

În sudul, sud-estul şi centrul ţării, cultura de rapiţă îşi va continua înfrunzirea în procente diferite, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind, pe ansamblu, bună şi medie. La speciile pomi-viticole se va menţine stadiul de repaus vegetativ, acestea fiind în general bine adaptate condiţiilor de iernare în aproape toate plantaţiile.

Pe parcursul lunii ianuarie, menţinerea frecventă a temperaturilor pozitive din aer va determina ritmuri lente de vegetaţie la culturile de toamnă doar pe unele suprafeţe din jumătatea de sud a ţării. În restul zonelor de cultură se va continua repausul biologic la toate speciile agricole.

Ca urmare, în culturile de grâu şi orz de toamnă semănate în epoca optimă, pe suprafeţe restrânse, starea de vegetaţie se va menţine, pe ansamblu, bună şi medie.

În absenţa unui strat protector de zăpadă, în semănăturile tardive, cerealierele de toamnă aflate în faza de răsărire şi insuficient călite vor putea fi afectate parţial/total de temperaturile scăzute situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă (-10 şi -15 şi -20ºC).

Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia şi înfrăţire, plantele având 1-2 fraţi bine dezvoltaţi.

În semănăturile întârziate fenologic vor predomina răsărirea şi apariţia frunzei a treia, plantele prezentând o vigurozitate slabă şi densitate mai redusă. Cultura de rapiţă se va afla în faza de înfrunzire, cu o stare de vegetaţie pe ansamblu bună. Pomii fructiferi şi viţa de vie îşi vor continua repausul vegetativ în toate plantaţiile.

În luna februarie, culturile de toamnă şi speciile pomi-viticole îşi vor menţine repausul biologic în cea mai mare parte a zonelor de cultură, cu excepţia unor suprafeţe restrânse din vestul şi sudul ţării, unde izolat, în zilele calde, se vor semnala reluări temporare şi lente ale vegetaţiei.

În perioada rece, în zonele centrale, nordice, estice şi sud-estice temperaturile minime din aer situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă ale plantelor (-10 şi -15ºC) vor putea afecta îndeosebi speciile de toamnă pe terenurile fără strat protector de zăpadă (sol dezgolit ca urmare a fenomenului de viscol) sau cu strat superficial (0-5 cm).

La orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă, starea de vegetaţie se va menţine medie şi bună.

În semănăturile întârziate, plantele vor prezenta o vigurozitate slabă şi densitate redusă, îndeosebi pe suprafeţele fără strat protector sau cu strat subţire de zăpadă (0-5 cm) din centrul şi nordul ţării, unde temperaturile minime din aer pot scădea sub -10°C.

În majoritatea plantaţiilor, speciile pomicole şi viticole se vor afla în continuare în starea de repaus biologic.


Recomandări de specialitate

• Efectuarea arăturilor pe terenurile fără strat de zăpadă şi îngheţ superficial
• Administrarea îngrăşămintelor cu azot la culturile cerealiere de toamnă şi organice în plantaţiile pomi-viticole
• Continuarea lucrărilor de arat şi tăieri în plantaţiile viti-pomicole
• Efectuarea controlului biologic în vederea determinării vigurozităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a evoluţiei mugurilor de rod la speciile pomi-viticole

Informaţii oferite de Administraţia Naţională de Meteorologie
Director general: Dr. Ion SANDU
Şef Laborator Agrometeorologie: Dr. Elena MATEESCU
Colectiv elaborare ştiinţifică: Dr. Elena MATEESCU, Oana OPREA, Ana Şerban