Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul 20 mai – 2 iunie 2009

Caracteristici privind regimul termic şi hidric

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 10 şi 20ºC, valori apropiate de mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.



Temperatura maximă a aerului va oscila între 14 şi 26ºC, în toată ţara, valori mai ridicate ce pot atinge şi chiar depăşi 30ºC în perioadele cele mai calde, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării.

Temperatura minimă a aerului se va situa între 4 şi 14ºC, la nivelul întregului teritoriu agricol, posibil mai scăzută în nopţile cele mai reci, în special în depresiunile din nordul şi centrul ţării.

Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 şi 10 cm va fi cuprins între 17 şi 23ºC, în toate regiunile agricole, temperaturi favorabile desfăşurării proceselor de creştere şi dezvoltare ale culturilor de primăvară, respectiv germinare, răsărire şi înfrunzire.

Se întrevăd ploi locale, sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, local cu aspect de vijelie. În prima parte a perioadei sunt posibile precipitaţii, îndeosebi în zonele vestice, nordice şi centrale, izolat fiind condiţii de producere a grindinei.


Starea solului

În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate accesibilă plantelor în stratul de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, exceptând unele suprafeţe extinse din sud, sud-est şi est, unde se vor semnala deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi moderată).

În cultura de porumb, conţinutul de umiditate al solului în stratul 0-50 cm se va situa la valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime pe majoritatea arealelor agricole. În Dobrogea, Bărăgan, Oltenia şi local în Moldova se vor menţine deficite accentuate de umiditate, valorile cele mai mari menţinându-se în zonele sud-estice şi estice ale ţării.


Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Condiţiile hidro-termice din aer şi sol vor permite desfăşurarea normală a proceselor de vegetaţie la culturile prăşitoare doar pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. De asemenea, deficitele accentuate de umiditate din sol vor determina ofilirea temporară a frunzelor, îngălbenirea şi chiar uscarea parţială/totală a acestora, atât la cerealierele de toamnă, cât şi la culturile de primăvară.

În aceste condiţii, starea de vegetaţie a plantelor se va deprecia, îndeosebi pe suprafeţele agricole din sudul, sud-estul şi estul ţării.

La orzul şi grâul de toamnă, funcţie de data semănatului, condiţiile pedo-climatice şi agrotehnica aplicată, se vor continua fazele de alungire a paiului, burduf, înspicare şi înflorire în cea mai mare parte a zonelor agricole, iar local în Dobrogea şi sudul Munteniei va fi posibilă declanşarea fazei de maturitate lapte.

Starea de vegetaţie se va menţine medie şi bună în semănăturile efectuate în epocă optimă şi cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. Pe arealele afectate de fenomenul de secetă pedologică puternică şi extremă, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta slabă şi medie, local fiind posibilă compromiterea culturilor.

Rapiţa din sudul, sud-estul, estul, nord-vestul şi centrul ţării îşi va continua înflorirea, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar în Dobrogea, formarea silicvelor şi a boabelor în silicve.

Floarea-soarelui se va afla în fazele de germinare, răsărire şi dezvoltare a primei perechi de frunze adevărate, cu o stare de vegetaţie în general medie şi bună, precum şi la înfrunzire în zonele de câmpie din sudul şi vestul ţării.

Porumbul va parcurge germinarea şi răsărirea, precum şi apariţia frunzei a 3-a (10-100%), în majoritatea zonelor de cultură. Pe unele suprafeţe din Banat şi extremitatea Câmpiei Românie se va semnala începutul înfrunzirii.

La culturile termofile (floarea-soarelui şi porumb), pe terenurile cu deficite ridicate şi chiar accentuate de umiditate în sol, răsărirea va fi neuniformă, seminţe negerminate, goluri în culturi, local fiind necesară chiar reînsămânţarea acestora.

La sfecla de zahăr predominante vor fi fazele de germinare, răsărire şi apariţie a primelor frunze adevărate, funcţie de data semănatului.

În principalele bazine de cultură din centrul, estul şi vestul ţării, cartoful destinat consumului îşi va continua răsărirea şi creşterea lăstarilor laterali.

Speciile de sâmburoase (cais, piersic, cireş, vişin) vor înregistra fazele de legare şi creştere a rodului, precum şi înfrunzirea, iar cele seminţoase (măr, păr, gutui), înflorirea, legarea fructelor, creşterea frunzelor/lăstarilor, în cea mai mare parte a plantaţiilor. La soiurile timpurii de cireş din extremitatea de sud a Câmpiei Române va fi posibilă maturarea fructelor.

În majoritatea podgoriilor, viţa de vie se va afla la înfrunzire şi creşterea lăstarilor (40-100%), iar la soiurile timpurii de masă va fi posibilă semnalarea înfloririi, îndeosebi în jumătatea de sud a ţării.


Recomandări de specialitate/calendarul lucrărilor agricole

• Combaterea buruienilor (erbicidări, praşile manuale/mecanice) în culturile prăşitoare;
• Continuarea aplicării tratamentelor fitosanitare la speciile de câmp şi pomi-viticole;
• Aplicarea irigaţilor în zonele afectate de fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate.

Informaţii oferite de Administraţia Naţională de Meteorologie
Elaborare ştiinţifică: Dr. Elena MATEESCU, Daniel ALEXANDRU, Dumitru ANGHEL, Oana OPREA, Dr. Liana CAZACIOC, Mariana BACIU