Norme europene pentru sprijinirea agriculturii
Aderarea României la Uniunea Europeană pune în faţa cetăţenilor ţării - indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi indiferent de poziţia pe care o ocupă - o problemă ale cărei dimensiuni şi importanţă sunt inutil de subliniat.
Este vorba de necesitatea cunoaşterii prevederilor tratatului prin care ţara noastră a aderat la Uniune şi a principalelor dispoziţii ale legislaţiei comunitare care, de la 1 ianuarie a acestui an, a devenit parte componentă a legislaţiei româneşti. Cu convingerea că o prezentare a unora dintre aceste prevederi legale va fi utilă cititorilor revistei Ferma, începem, cu ediţia de faţă rubricii noastre, acest demers. Evident că ne vom referi, în primul rând, la acele reglementări care privesc domeniul agriculturii.
Fermele de semi-subzistenţă
O categorie de exploataţii agricole care beneficiază de o atenţie aparte în Tratatul de aderare, o reprezintă fermele de semi-subzistenţă, pentru care au fost instituite o serie de măsuri temporare suplimentare, care fac parte din cele privitoare la dezvoltarea rurală.
Prin ferma de semi-subzistenţă, se înţelege exploataţia care produce în primul rând pentru consumul propriu, dar care şi comercializează o parte a producţiei.
Un prim gen de sprijin este cel acordat fermelor de semi-subzistenţă aflate în curs de restructurare. Acest sprijin urmăreşte să atingă două obiective:
a) facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie în mediul rural, având în vedere că sectorul agricol şi economia rurală din România sunt de acum expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice;
b) facilitarea şi încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.
Pentru a putea beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care să îndeplinească trei condiţii: să demonstreze viabilitatea econmica viitoare a fermei; să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiţii; să descrie etape şi obiective specifice.
Confomitatea cu acest plan de afaceri este reanalizată după un interval de trei ani. În situaţia în care se constată că obiectivele intermediare cuprinse în acesta nu au fost îndeplinite la data la care se face analiza, nu se mai acordă nici un sprijin suplimentar. De reţinut, însă, că fermierul, beneficiar al sprijinului iniţial, nu va fi obligat să restituie sumele deja primite.
Concret, sprijinul se primeşte anual, sub forma unui ajutor bănesc forfetar şi nu poate fi acordat pe un interval de timp mai mare de cinci ani.
Grupurile de producători
În Tratat s-a prevăzut şi sprijinirea grupurilor de producători agricoli. Se arată expres că se acordă sprijin forfetar în scopul constituirii şi administrării grupurilor de producători. Obiectivele acestui sprijin sunt:
a) adaptarea producţiei membrilor grupului la cerinţele pieţei;
b) introducerea în comun a mărfurilor pe piaţă, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea angrosiştilor;
c) stabilirea de norme comune privind informarea asupra producţiei, în special cu privire la recoltări şi disponibilităţi.
Sprijinul pentru grupurile de producători agricoli se acordă în tranşe anuale, pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut. Calculul sumei efective de bani care va constitui sprijinul se va face pe baza valorii producţiei grupului care a fost comercializată anual. Nu vor putea fi depăşite o serie de plafoane, determinate procentual şi care sunt diferite, în funcţie de producţia agricolă comercializată în fiecare din cei cinci ani (mai exact, dacă aceasta se plasează sub sau peste valoarea de 1.000.000 de euro anual).
Dintre măsurile prin care se urmăreşte eficientizarea agriculturii româneşti şi creşterea competitivităţii sale pe piaţa unică europeană, fac parte şi măsurile de tip "leader", serviciile de consultanţă agricolă şi informare publică, suplimentele în plăţi directe şi asistenţă tehnică. Toate acestea sunt detaliate în cuprinsul Tratatului de aderare şi la ele ne vom referi în ediţiile viitoare ale rubricii.
Vă reamintim că ne puteţi trimite, pe adresa redacţiei (cu menţiunea "pentru consultaţii juridice"), întrebările dumneavoastră pe teme juridice, la care veţi găsi un răspuns prompt în această pagină.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
Articole corelate
Hoinar în spaţiul rural al Uniunii EuropeneAnul trecut mi-a fost dat ca în şase deplasări majore cu... [ continuare ]
Agro Legislatie
Aderarea României la Uniunea Europeană pune în faţa cetăţenilor ţării - indiferent de domeniul ...
[ continuare ]
Ordonanţa de urgenţă nr. 74 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de ...
[ continuare ]
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 762/2007 privind instituirea ...
[ continuare ]
Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitatii ...
[ continuare ]
Ordin privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 763/2008 pentru ...
[ continuare ]
Ordin privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 942/2004 ...
[ continuare ]
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 287/2009 privind ...
[ continuare ]
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 61/2008 privind stabilirea ...
[ continuare ]
Ordin privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului, certificarii, inregistrarii, supravegherii, ...
[ continuare ]
Ordin pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Cum putem prepara păstrăvul?
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Speedair Drive şi Supair Air AB 800-1000-1500
- Cultura căpşunului
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Criză sau nu, agricultura românească are nevoie de finanţare!
- Calendarul lucrărilor agricole în lunile de iarnă
Cele mai comentate azi
- Momentan nu sunt articole comentate
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Doar o Apocalipsa mai poate salva Terra (2/9/2010 10:31:5)
- Claas (2/9/2010 10:10:29)
- Documentatie, carte despre acvaristica (1/9/2010 17:47:51)
- Taurul d-voastra favorit (1/9/2010 14:4:3)
- ferme porcine (1/9/2010 13:48:2)
- boli la bovine (1/9/2010 8:13:47)
- Tratarea perilor bolnavi (1/9/2010 7:53:55)
- Bovine de carne (1/9/2010 7:51:40)
- Cancerul pulmonar - pericolul din umbra pentru nefumatori (31/8/2010 21:47:2)
- TOTUL despre tractoare,combini si masini agricole (31/8/2010 19:46:24)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.
Utilaje Güttler la Voiteg
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
Mai multe Tehnologii Agricole


Nufăr roz