Cine câştigă şi cine pierde de pe urma crizei
În agricultură, criza economică este resimţită diferit, în funcţie de domeniul de activitate, dar şi de potenţa financiară a fiecărei unităţi în parte. În timp ce unii (majoritatea) eşuează în afaceri sau nu riscă investiţii noi de teama crizei-dezastru, pentru alţii, dimpotrivă, criza înseamnă o nouă şansă de a-şi spori veniturile.
Criză ori nu, pentru agricultori situaţia nu se va schimba în bine, câtă vreme aceştia nu vor avea preţ de vânzare (la produse), producţii şi bani (subvenţii).
Agro-industria
De departe, cel mai puţin afectaţi sunt producătorii agricoli care deţin exploataţii de dimensiuni medii şi mari, care beneficiază de aşa-zisul sistem cu circuit integrat al activităţii (în principal societăţile agro-industriale). Ne referim la fermierii care îşi valorifică produsele cerealiere în propriile lor exploataţii zootehnice şi care comercializează, de multe ori, chiar prin magazine proprii, produsele finite: carne, produse din carne, lapte şi produse lactate, ouă.
Această categorie de producţie agricolă suferă cel mai puţin, datorită faptului că are asigurată desfacerea produselor în condiţii convenabile, în regie proprie. Dacă are şi norocul să fie condusă de un manager capabil, care s-a îngrijit să se aprovizioneze din timp cu stocuri de inputuri şi motorină, atunci ferma respectivă merge pe profit curat.
Cel puţin pe termen scurt ori mediu, astfel de societăţi agricole pot tranzita fără probleme vremuri tulburi de recesiune economică. Reuşind să scoată produse finite la costuri convenabile, fermele cu pricina pot să obţină aceleaşi profituri ca în vremurile „normale”. Totuşi, singura necunoscută din ecuaţie pare să rămână asigurarea unei desfaceri, la preţuri satisfăcătoare, a produselor. Din fericire pentru producătorii în cauză, în acest moment, consumul din România acoperă oferta în materie alimentară.
Când fermierii răcesc, dealerii strănută
A doua categorie de unităţi din sfera agricolă o reprezintă producătorii ori dealerii de maşini, utilaje agricole şi inputuri. Aflaţi în legătură directă cu fermierii, ca beneficiari ai produselor lor, dealerii „strănută” atunci când fermierii „răcesc”. Deşi cererea de utilaje şi tractoare rămâne constantă, problema care apare este cea a finanţării. Şi cum criza economică este în primul rând de natură financiară, efectele se resimt ca atare.
Pe de altă parte, preţurile de cost ale fabricanţilor cresc în funcţie de alte majorări de preţuri, la utilităţi de care depinde fluxul tehnologic: energie electrică, transporturi, combustibil etc. Reprezentanţii dealerilor spun însă că se depun eforturi pentru ca măcar aceste cheltuieli să nu creeze o presiune prea mare pe costul final al produsului, dată fiind situaţia economică actuală.
Din păcate, ei nu pot evita partea financiară a problemei, respectiv fondurile de care depind agricultorii, întrucât aceasta este exclusiv dependentă de instituţiile bancare.
În aceste condiţii, nu prea le rămân soluţii furnizorilor de inputuri. Destinul fabricanţilor şi al dealerilor de maşini şi utilaje agricole pare a fi legat necondiţionat de soarta fermierilor. Acest lucru este şi mai vizibil în vremuri de restrişte.
Jocul de-a supravieţuirea
Cea de-a treia categorie a jucătorilor din domeniul agricol, fermierii mici şi mijlocii sunt, din păcate, cei mai afectaţi de criza economică actuală. În general şubrezi din punct de vedere financiar, foarte mulţi slabi la capitolul dotare tehnică, dar mai ales fără o desfacere asigurată a producţiei, fermierii români sunt extrem de vulnerabili la orice adiere de vânt mai acătării, darămite la o furtună mai serioasă pe piaţă!
După ce că preţurile produselor agricole au scăzut dramatic, ei nici nu beneficiază de o piaţă unde să-şi valorifice grânele. Depozitate prin tot felul de hambare, există toate şansele ca până la primăvară cerealele să-şi piardă din calitate.
Singura salvare a producătorilor agricoli din această categorie stă în acordarea de subvenţii de la stat, care să-i ajute să treacă peste criză şi peste sezonul care se apropie...
Crescătorii de animale nu sunt, nici ei, într-o poziţie mai privilegiată. După ce au investit mii de euro în animale performante şi au contractat credite, acum văcarii se uită neputincioşi cum procesatorii scad preţul de achiziţie al laptelui. Reprezentanţii lor acuză statul la scenă deschisă de aranjamente murdare făcute cu importatorii. Ajunşi cu cuţitul la os, crescătorii ameninţă cu organizarea unor măsuri extreme de protest, ca singură alternativă la un faliment de răsunet.
Ei râd întotdeauna...
O categorie distinctă de jucători este atribuită samsarilor, unor proprietari de silozuri ori comercianţii de produse agricole şi alţi intermediari. Aceştia cumpără grâne când preţurile sunt foarte mici şi vând atunci când preţurile urcă. Beneficiind şi de oareşce potenţă financiară, comercianţii pot jongla după preferinţă cu preţurile produselor agricole. Pentru cei care dispun de spaţii proprii de depozitare, avantajul este şi mai mare. Practic, fără să-şi asume nici un risc, acest gen de companii obţin profituri uriaşe, din simpla tranzacţionare a produselor.
Criză semănăm, criză culegem!
În opinia unor politicieni, România are capacitatea de a pune criza să „lucreze” în favoarea noastră. Ei spun că stă în puterea românilor de a beneficia de pe urma turbulenţelor economice mondiale. Cum?
Tocmai prin a exploata această nişă, care este însăşi criza, prin cucerirea de pieţe europene de desfacere a produselor agro-alimentare. Desigur, în teorie, aceste lucruri par extraordinare, un fel de soluţie miraculoasă pentru bunăstarea românului.
În practică însă, ne vine greu să credem că noi, românii, putem fi biruitori ai crizei. Câtă vreme noi nu ne descurcăm pe timp frumos, e greu de crezut că vom învinge tocmai în vremuri de furtună.
Dacă vreţi un exemplu recent, ne putem opri asupra atragerii de fonduri nerambursabile. Vorbim de un bilanţ prost, dat de faptul că într-un an de zile am reuşit să aprobăm proiecte în valoare de sub 10 la sută din suma disponibilă. Nu mai vorbim de finanţarea propriu-zisă... Atunci, ce ne poate determina să credem că în anul crizei va fi altfel?
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009
Articole corelate
Actualmente, preţul porumbului a ajuns la circa 0,5 lei kilogramul. Ne amintim că, în septembrie 2009, adică în...
[ continuare ]
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa... Povestea banilor, desigur. Îmi imaginam... [ continuare ]
Judeţul Neamţ se numără printre primele cinci judeţe cu importanţă naţională în cultura cartofului,... [ continuare ]
Conform unor surse implicate în activităţi agricole, piaţa neagră a cerealelor a ajuns să deţină o cotă... [ continuare ]
Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci cu lapte a familiei Cristolovean din Stupini, de lângă... [ continuare ]
Afaceri Agricole
Proiectul de Regulament propus de Parlamentul Europei pentru înlocuirea Directivei 91/414 ce reglementează ...
[ continuare ]
Bazele organizării şi implementării unui Program de Dezvoltare şi Exploatare a Taurinelor pentru Carne, pentru anul ...
[ continuare ]
În agricultură, criza economică este resimţită diferit, în funcţie de domeniul de activitate, dar şi ...
[ continuare ]
Conform unor surse implicate în activităţi agricole, piaţa neagră a cerealelor a ajuns să deţină o cotă ...
[ continuare ]
Câteva sfaturi de urmat pentru succesul culturii ciupercii Pleurotus
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Ordin nr. 2 din 06 martie 2009
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Ordin nr 198 din 09 aprilie 2009
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Asiguraţi un climat corespunzător în adăposturile de păsări!
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul 05 - 18 Dec 2008
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
Cele mai comentate azi
- Momentan nu sunt articole comentate
Abonare Newsletter
");//--> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // --> // -->
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Vand catina alba (10/9/2010 5:59:31)
- ABATOR CONTAINERIZAT TRANSPORTABIL DE CAPACITATE MICA PENTRU PORCI CARE POATE DEVENI ABATOR MOBIL (9/9/2010 16:11:52)
- EXPO PASTORALIS RUCAR 2010 (9/9/2010 11:1:20)
- boli la bovine (9/9/2010 9:44:19)
- ferma (9/9/2010 5:44:52)
- ASOCIA?IILE DE PRODUC?TORI AGRICOLI DIN ROMÂNIA, SPRIJINITE S? SE AFILIEZE LA ORGANIZA?IILE PROFESIONALE EUROPENE (9/9/2010 5:44:29)
- UN SFAT,O INDRUMARE DE LA CEI CU EXPERIENTA (9/9/2010 5:43:56)
- am si eu o intrebare ? (9/9/2010 5:43:33)
- Conferinta Nationala de Afaceri in Agricultura si Alimentatie (9/9/2010 5:43:13)
- Adevarul despre fumat (8/9/2010 22:48:29)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Tradiţia ne-a făcut să credem că noi producem cereale numai pentru a le folosi exclusiv în hrana omului sau a animalelor.
Borceagul de toamnă
La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.
Utilaje Güttler la Voiteg
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
Mai multe Tehnologii Agricole


Nufăr roz