Hrănirea larvelor şi alevinilor de sturioni crescuţi în sistem superintensiv cu apă recirculată

 
 
1 2 3 4 5
Acvacultura, 19 Jan 2010 - 15:00, 0 comentarii
Sistemul recirculant semiintensiv, o investiţie piscicolă şi un proiect de ...

În mod obişnuit, nivelul intensivităţii unui sistem de creştere se exprimă prin densitatea la populare sau, altfel spus, prin cantitatea de biomasă (greutatea totală a peştilor) raportată la unitatea de volum.



Performanţele unui sistem recirculant se pot aprecia prin:

- nivelul intensităţii hrănirii, permis de sistem: exprimat ca procent din biomasa de cultură;
- timpul necesar creşterii peştelui până la atingerea mărimii optime comercializării: se poate reduce prin administrarea ad libidum a hranei.

În cazul sistemului recirculant, capacitatea acestuia nu este determinată doar de volumul de apă pe care-l conţine sau de densitatea de populare cu peşte, ci şi de potenţialul sistemelor de aerare şi de filtrare de a menţine calitatea apei la parametrii optimi pe toată durata unei furajări intense.

Asigurarea nivelului de consum, corespunzător satisfacerii cerinţelor nutritive care permit punerea în valoare a potenţialului productiv al sturionilor, reprezintă obiectivul principal al eficientizării creşterii acestora.

Punctul de plecare în organizarea ştiinţifică a alimentaţiei sturionilor îl reprezintă cunoaşterea principalelor nutreţuri care intră în hrana acestor peşti, a modalităţilor de preparare şi de administrare a lor, precum şi a valorii lor nutritive.

În sistemele intensive, complet controlate, hrana suplimentară este echivalentă cu hrana distribuită, fără a exista o productivitate naturală (organisme ce cresc în mod natural).

Pentru a realiza o supravieţuire ridicată a peştilor, hrana trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe: să fie uşor de ingerat; să asigure substanţele nutritive necesare dezvoltării peştilor; să nu modifice parametrii apei; să atragă peştii prin colorit şi formă de prezentare.

În cursul dezvoltării lor ontogenetice, post hrănirii viteline, în sistemele intensive recirculante, sturionii trec de la hrănirea cu hrană vie la cea suplimentară cu furaje vegetale şi cu animale înglobate în diverse tipuri de reţete furajere.

Trecerea larvelor la hrănirea activă

În primele zile de viaţă, larvele de sturioni se hrănesc cu conţinutul sacului vitelin. În funcţie de specia de Acipenseridae şi de temperatura apei în care trăiesc, larvele ajunse la vârsta de 6-12 zile trec de la hrănirea vitelină la cea activă, în decurs de 2-4 zile. Trecerea larvelor la hrănirea activă se realizează astfel:

- la vârsta de 6-8 zile (la temperatura apei de 18-20oC), la nisetru;

- la 8-9 zile (la 17-19oC ale apei), la păstrugă;

- la 8-10 zile (la 13-18oC), la cegă;

- la 10-12 zile (la 15oC ale apei), la morun.

În primele 2-3 zile de hrănire activă, larvele de sturion se hrănesc cu microzooplancton (0,7-0,9 mm), iar după aceea cu microbentos.

În primele trei săptămâni de viaţă, puietul de Acipenseridae este alimentat cu hrană vie compusă din dafnii (K=6), crustaceul Artemia salina (K=2,08-3,12), viermi oligocheţi (K=2), larve de chironomide (K=2), forme mici de gamaride (lătăuşi).

Distribuirea hranei vii se realizează în funcţie de vârsta puietului de sturioni (tabelul 1).
Hrana vie se administrează de patru ori/zi, la ore fixe. Astfel, la ora 9 se distribuie 50% din raţia zilnică de oligochete, la ora 12 se administrează 30% din raţia zilnică de dafnii, la ora 15 sturionii se hrănesc cu 50% din raţia zilnică de oligochete, iar la ora 18 se administrează 70% din raţia zilnică de dafnii.

Pe parcursul înaintării în vârstă, puietul de Acipenseridae poate fi furajat şi cu hrană suplimentară. Raportul între hrana vie şi cea suplimentară este în prima lună de viaţă de 90% la 10%, în luna a doua de 25% la 75%, iar în luna a treia, 10% hrană vie la 90% hrană suplimentară.

Hrănirea tineretului de cegă (Acipenser ruthenus)

Cercetările efectuate de Cristina Muscalu-Nagy au arătat că la cega crescută în sistem recirculant hrănirea activă începe la vârsta de 7-8 zile.

Schema experimentală aplicată a cuprins, după resorbţia sacului vitelin, hrănirea cu nauplii vii de Artemia salina, amestec de nauplii de Artemia salina şi Tubifex măcinat (în proporţii diferite), numai cu Tubifex măcinat şi apoi cu mixtură de Tubifex măcinat şi furaj granulat (în proporţii diferite), după care s-a trecut doar la hrănirea cu furaj granulat (tabelul 2).

Mixtura folosită în hrana puietului de cegă în proporţiile menţionate în tabelul 2 s-a realizat prin măcinarea viermilor Tubifex cu ajutorul unui blender de bucătărie şi amestecarea acestei compoziţii cu furaj DAN-EX 1362, având granulaţia de 0,2 mm. Acest furaj a avut o concentraţie de proteină de 62% şi de 13% grăsimi.

După vârsta de 45 de zile de la începerea hrănirii active, puietul de sturioni poate fi hrănit numai cu furaje granulate (tabelul 3).

Odată cu înaintarea în vârstă şi cu creşterea masei corporale, granulaţia furajului creşte, iar ponderea hranei din masa corporală scade treptat, la puietul de sturion.


IMPORTANŢA HRANEI VII

Hrana vie are o importanţă deosebită în alimentaţia sturionilor şi a altor peşti de cultură cu valoare economică ridicată (salmonide, ciprinide ş.a.). Aceasta este necesară speciilor de peşti în special în fazele de hrănire din stadiul larvar şi de alevin.

Hrana vie asigură, din punct de vedere nutriţional, toată gama de elemente nutritive necesare fiecărei specii de peşti, care nu pot fi substituite prin furaj.

Ca urmare a folosirii hranei vii, în primele faze de dezvoltare a larvelor de peşti, se obţine un puiet cu calităţi bioproductive superioare, cu un procent ridicat de supravieţuire şi cu riscuri reduse de îmbolnăvire.
Hrana vie pentru creşterea intensivă a peştilor se poate asigura prin culturi dirijate.

Pentru alimentaţia larvelor, alevinilor şi a puilor de sturioni se folosec cu rezultate bune culturi de crustacee (Artemia salina, Daphnia), precum şi culturi de viermi oligocheţi (Tubifex sp.).


TABELUL 1: RAŢIA ZILNICĂ DE HRANĂ VIE LA PUIETUL DE STURIONI

 

/apps/ferma/resources/imagini/74ab2e08ac72e24f2adbb947c0d702e5_tabel-sturioni.jpg

(după Manea, 1980)



TABELUL 2: HRĂNIREA TINERETULUI DE CEGĂ CU HRANĂ VIE ÎN PRIMELE STADII DE CREŞTERE

 

/apps/ferma/resources/imagini/079af5373df4e99fc505f9bd91cd30fa_tabel-cega.jpg

* % MC/Z = % din masa corporală pe zi
(după Cristina Muscalu-Nagy, 2007)

Tabelul 3: Hrănirea puietului de cegă cu furaj granulat în primele stadii de creştere

 

 


/apps/ferma/resources/imagini/337bca2808884394efb3fa0ee95e4f18_tabel-hranire-cega.jpg


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Hrănirea larvelor şi alevinilor de sturioni crescuţi în sistem superintensiv cu apă recirculată
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Hrănirea larvelor şi alevinilor de sturioni crescuţi în sistem superintensiv cu apă recirculată
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Caviarul, aurul negru al...
Acvacultura, 24 Jan 2009 - 14:00, 1 comentarii
Caviarul, icrele nefecundate de sturion, este cel mai important şi cel mai scump produs obţinut de la sturioni. Cele... [ continuare ]
Ordin nr. 565 din 03 iunie...
Agro Legislatie, 03 Jun 2009 - 17:00, 0 comentarii
Ordin pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de... [ continuare ]
Ordin nr. 336 din 04 iunie...
Agro Legislatie, 04 Jun 2009 - 17:00, 0 comentarii
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 61/2008 privind stabilirea... [ continuare ]
Piaţa laptelui din...
Managementul fermei, 11 Jun 2009 - 23:00, 0 comentarii
De trei săptămâni, industria laptelui din România a dat în foc. [ continuare ]
Aveţi nevoie de bani?
Finantari in Agricultura, 15 Jan 2010 - 12:00, 0 comentarii

Conform unui comunicat de ultimă oră, aflăm că România va primi din partea Comisiei Europene 200 de milioane... [ continuare ]

Acvacultura

Peştii ornamentali -...
Ferma , 01 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În climatul regiunii noastre, creşterea în condiţii de fermă a peştilor ornamentali reprezintă o ... [ continuare ]
Păstrăvul se poate...
Gabriel Hoduţ , 23 Jun 2010 - 12:00, 1 comentarii
Alternanţa între un sezon de reproducere şi un sezon de repaus sexual la majoritatea animalelor este ... [ continuare ]
Creşterea peştilor...
Ferma , 16 Jun 2010 - 10:00, 0 comentarii
Pentru ca rezultatele de producţie să fie corespunzătoare, creşterea peştilor în viviere trebuie să se ... [ continuare ]
Impactul furajelor...
Radu MUSCALU , 14 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii
Hrănirea are cel mai important impact asupra rezultatelor în fermele piscicole, deoarece cantitatea şi ... [ continuare ]
Caviarul, aurul negru al...
Radu MUSCALU , 11 Jun 2010 - 12:00, 0 comentarii
Caviarul, icrele nefecundate de sturion, este cel mai important şi cel mai scump produs obţinut de la sturioni. Cele ... [ continuare ]
Să ne schiţăm planul...
Gabriel Hoduţ , 14 May 2010 - 11:00, 0 comentarii
Dragă prietene, cititorule, presupunând că articolul din numărul precedent al revistei te-a pus pe ... [ continuare ]
Sisteme hidroponice pe...
Cristian Anton BULBUC , 13 May 2010 - 11:00, 0 comentarii
Dublă specializare: horticolă şi piscicolă [ continuare ]
Bazine de creştere a...
Marian Bura , 04 May 2010 - 14:00, 0 comentarii
Este unanim acceptat că un element important în cadrul indicatorilor de performanţă a sistemelor acvacole ... [ continuare ]
Cât investim şi cât...
Gabriel Hoduţ , 22 Mar 2010 - 14:00, 1 comentarii
Mulţi cititori ai revistei mă întreabă cât trebuie să investească pentru a construi o păstrăvărie ... [ continuare ]
Creşterea păstrăvului
Gabriel Hoduţ , 17 Mar 2010 - 16:00, 1 comentarii
Casa de incubaţie şi incubatoarele [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole