„Ziua grâului” la Diosig

Cu acest prilej au fost prezentate ultimele noutăţi în ceea ce priveşte cercetarea în domeniul soiurilor de grâu, la care şi-au adus contribuţia companii de prestigiu din Franţa, Germania, Austria, dar şi Institutul de Cercetare Fundulea şi Staţiunea de Cercetare Agricolă Oradea.

Soiuri prezentate la Diosig

Lider european pe piaţa seminţelor dedicate cerealelor păioase, Limagrain a prezentat la Diosig nu mai puţin de şase soiuri de grâu şi unul de orz. Gerlach, o varietate de orz de toamnă pe şase rânduri, de înălţime medie, introdusă abia în urmă cu un an în România, se remarcă printr-un comportament bun la iernare, o capacitate crescută de înfrăţire şi o rezistenţă bună la cădere, având un potenţial ridicat de producţie (6-7 tone/hectar).

Azimut, un soi timpuriu, ce a dat producţiile cele mai bune anul trecut în zona de vest a ţării, în jur de 8 tone/ha, este un grâu nearistat de talie medie şi cu toleranţă foarte bună la boli. Apache, soi de grâu nearistat, aflat deja în cultură de cinci ani pe teritoriul României, are calităţi deosebite pentru morărit şi panificaţie şi se evidenţiază printr-o adaptabilitate foarte ridicată. Arlequin, în schimb, are o lungime a spicului ceva mai mare, dar şi calităţi superioare de panificaţie, cu până la 5 unităţi de gluten în plus faţă de Apache.

Nou apărut pe piaţa cerealelor din România, soiul Andino este destinat în principal zonelor deluroase şi valorifică foarte bine un semănat timpuriu, în timp ce Karolinum, soi de grâu cu talie mai înaltă, are un potenţial excelent de producţie în condiţii intensive de cultură şi un randament dat de productivitatea pe spic.

În fine, Ranan, varietate de gâu aristat, valorizează bine un semănat timpuriu, are rol ameliorator în industria de panificaţie.

La rândul ei, firma KWS a prezentat la „Ziua grâului” patru soiuri. Wintmalt (orzoaică de toamnă), excelent pentru obţinerea malţului şi a berii, este un soi semitardiv de talie medie-joasă, cu o rezistenţă foarte bună la iernare şi o toleranţă ridicată la principalele boli foliare şi ale spicului.

Mungis (triticale), soi semitimpuriu de talie înaltă, are drept principale caracteristici: 55-60 boabe pe spic, potenţial de producţie foarte mare şi plasticitate ecologică excelentă. Exotic, grâu de toamnă de talie joasă cu conţinut excelent de proteină şi calitate foarte bună de panificaţie, prezintă o stabilitate superioară a producţiei, iar Cubus, un soi de grâu semitardiv de talie joasă, prezintă rezistenţă excelentă la boli şi potenţial productiv superior.

Austriecii de la Saatbau Linz au venit la Diosig cu trei soiuri de grâu: Gallus - un soi semitimpuriu, foarte productiv şi rezistent la boli, introdus de curând în cultură, care are un conţinut de proteină de 302-304 şi gluten 32-34; Panonnikus - o varietate semitardivă, din care se obţin de regulă 9 tone la hectar, cu conţinut de proteină de 301-303 şi gluten de 31-33; Lupus - soi semitimpuriu care se caracterizează printr-o bună înfrăţire, o uşoară sensibilitate la rugina galbenă din cauza valului trei de infecţie, este foarte productiv şi prezintă calităţi panificabile ridicate, glutenul poate ajunge chiar şi la 37, iar proteina la 14.

În toate cazurile, semănatul până la jumătatea lunii octombrie necesită 140-150 kilograme de seminţe.

Cu aceeaşi ocazie, Institutul de Cercetare Fundulea a prezentat soiul de grâu Boema, omologat în anul 2000, un soi timpuriu, cu calităţi bune de panificaţie, rezistent la rugina galbenă şi rugina brună, cu MMB 40-42 g şi masa hectolitrică de 70-79. Specialiştii îl recomandă pentru zona de sud şi de vest a ţării, dar şi în condiţii de irigare, având o productivitate la hectar de aproximativ 6.000 kg.

Soiul Crişana, creat de Staţiunea de Cercetare Agricolă Oradea şi omolgat în urmă cu cinci ani, este un soi ameliorator din grupa A2, recomandat mai ales în zona colinară şi mai umedă din Banat, Crişana şi nordul ţării. Prezintă calităţi de panificaţie destul de bune, cu gluten 27-29. Are o durată destul de lungă de umplere a bobului (50-52 zile), MMB de 45-50 g şi masa hectolitrică de 78-80. Pot fi obţinute producţii de până la 9.000 kg.

Recoltă superioară cu mai puţin material semincer   

Dan Corbuţ (foto), gazda manifestării, a avut numai cuvinte de laudă la adresa soiurilor prezentate. „Dacă până acum erau necesare 250-280 de kilograme de cereale pentru a însămânţa un hectar de teren, aceste soiuri necesită doar 150 de kilograme de seminţe/hectar. Şi sunt deosebit de rezistente”, a remarcat administratorul Agroind Cauaceu.

Deşi în această primăvară a plouat mult în zona de vest a ţării, prin aplicarea de tratamente specifice s-a obţinut o recoltă bine proporţionată şi de calitate superioară. Şeful fermei din Diosig, ing. Mihai Budai, a explicat cum a decurs procesul tehnologic: „Ţinând cont de condiţiile grele de pregătire a terenului în toamnă, am fost nevoiţi să facem două discuiri cu discuri mari în perpendicular, după care am procedat la aplicarea îngrăşămintelor. Data semănatului a fost 3 noiembrie 2009.

Fertilizarea la pregătirea patului germinativ s-a făcut cu Eurocereal - 200 kg la hectar. La dezprimăvărare am aplicat un îngrăşământ complex de Azomureş, cu 200 kg la hectar. La faza de două internodii am aplicat la hectar 100 kg de sulfam, 30 kg azot, 15 kg sulf, 7 kg oxid de calciu şi 4 kg oxid de magneziu, iar la burduf 100 kg de azotat de amoniu. Aşadar, o fertilizare de toamnă, urmată de trei fertilizări în cursul vegetaţiei.

De asemenea, erbicidarea s-a făcut în faza de două internodii, cu produsul Indur de la Syngenta (160 g/ha), iar în acelaşi timp am aplicat şi primul tratament, din cauza atacului de musculiţa cerealelor. Al doilea tratament s-a făcut în faza de burduf, cu puţine spice ieşite, iar cel de-al treilea l-am aplicat după terminarea înfloritului, pentru a combate cărăbuşeii şi ploşniţele”.

O afacere de succes

Agroind Cauaceu este cel mai important furnizor de inputuri pentru agricultură din judeţul Bihor. Axată în special pe distribuţia de pesticide, seminţe şi îngrăşăminte chimice, societatea are în arendă o suprafaţă de 1.800 hectare, cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr.

AGRICULTURĂ... PE DATORIE

Recesiunea economică nu a ocolit nici companiile producătoare de seminţe. „Practic noi credităm fermierii, fie că ne referim la producătorii de seminţe sau la distribuitori.

Probabil că unii dintre agricultori sunt în faliment, dar ei nici nu îşi dau seama, pentru că, deşi de la un ciclu de producţie la altul nu reuşesc să-şi acopere datoriile, primesc în continuare pe credit atât seminţe, cât şi pesticide şi îngrăşăminte”, a constatat Laurenţiu Mara, reprezentantul companiei Limagrain, un actor important pe piaţa cerealelor din România şi nu numai.