Spune-mi ce depozit ai şi cât de rentabil eşti!

În esenţă, totul se rezumă la evoluţia preţului la cereale, în funcţie de care, de altfel, se poate declara şi rentabilitatea producătorului român în anul agricol curent. Am încercat să aflăm direct de la fermieri cum a fost 2011 din punct de vedere al producţiilor obţinute, cum au de gând să valorifice recolta şi ce aşteptări au agricultorii cu privire la piaţa grâului în lunile care vor urma.

Galaţi - în aşteptarea unui preţ mai bun

Pentru Nicolae Vasu, director Agromec Corod SA Galaţi, 2011 a fost un an mult mai bun, faţă de precedentul. Per total, el afirmă că mizează pe creşteri de producţii la toate culturile. Desigur, nici cu grâul nu stă mai prejos.

„La grâu am evoluat de la o producţie medie pe hectar de 2.800 de kilograme, cât am avut în 2010, la o producţie de 3.560 kilograme de grâu la hectar, cât am recoltat în 2011. Deci, pot să spun că am făcu un salt mare”, declară Nicolae Vasu. Explicaţiile ţin, după cum ne mărturiseşte fermierul gălăţean, preponderent de condiţiile climaterice mult mai favorabile.

În ceea ce priveşte desfacerea producţiei, directorul Agromec Corod are o soluţie mixtă: vinde o parte mai repede, dar îşi depozitează cantităţi de cereale şi pentru mai târziu. „Până acum am vândut 500 de tone de grâu. Însă intenţionăm ca o parte din recoltă să o păstrăm în depozite, până vor mai creşte preţurile”, susţine Nicolae Vasu.

Partea bună a lucrurilor este faptul că societatea gălăţeană deţine spaţii de depozitare a cerealelor cu o capacitate totală de 6000 de tone. Din acest punct de vedere, Agromec Corod nu era obligată să scape repede de o parte din grâul proaspăt recoltat.

„Am avut însă nevoie de bani, pentru proprietarii terenurilor luate în arendă şi pentru alte cheltuieli curente, aşa că nu am avut ce face, a trebuit să vindem”, explică directorul Agromec Corod.

Deocamdată, gălăţenii sunt şi ei cu ochii pe evoluţia pieţii grâului. „Suntem optimişti că piaţa va da preţuri mai mari, într-un fel suntem obligaţi să credem că va fi mai bine şi pentru fermieri. Estimez că preţul grâului va urca. Pe la 0,8 lei kilogramul am putea să mai vindem şi noi o parte din depozit...”, declară Nicolae Vasu.

În altă ordine de idei, directorul societăţii gălăţene afirmă că taxarea inversă la cereale este un lucru bun, deşi pe fermieri îi doboară birocraţia legată de recuperarea banilor de la stat. „Cred că este bine că s-a recurs la aplicarea taxării inverse, numai că, vedeţi dumneavoastră, noi avem mari probleme cu recuperarea TVA. Ar trebui ca statul să găsească soluţii de reducere a birocraţiei, pentru a ne face viaţa mai uşoară”, susţine Nicolae Vasu.

Agromec Corod SA exploatează 1.900 de hectare de teren agricol.

Dâmboviţa - investiţii în silozuri

Bunul Dumnezeu şi tehnologia aplicată l-a ajutat şi pe Marius Caraveţeanu, fermier şi primar de Răcari, Dâmboviţa, să obţină performanţe superioare anului precedent. „Am crescut de la 3.500 kilograme de grâu pe hectar, din 2010, la 4.000 kilograme de grâu pe hectar, în 2011”, declară Marius Caraveţeanu.

Fermierul conştientizează că, până la urmă, rentabilitatea este dată de preţ, cel puţin la fel de mult ca şi dimensiunea producţiei. „Vă spun sincer că la circa 0,8 lei kilogramul aş vinde acum jumătate din producţie, iar cu cealaltă jumătate aş aştepta până când piaţa va urca la 1 leu kilogramul de grâu”, susţine Marius Caraveţeanu.

Din fericire, dâmboviţeanul se numără printre fermierii care deţin spaţii de depozitare, fapt care îi permite să aştepte încrezător creşteri de preţuri la cereale. Marius Caraveţeanu spune că, recent, a finalizat o investiţie în valoare de 400 de mii de euro, constând în două silozuri moderne, care însumează o mie de tone.

„Cele două silozuri, cu capacitate de 500 de tone fiecare, sunt dotate corespunzător, cu cântar de 60 de tone, agregatele aferente, magazii de 1000 metri pătraţi etc. În plus, am mai făcut o investiţie de 400.000 de euro în achiziţia de utilaje agricole. Deci, noi suntem obligaţi să fim optimişti... ”, explică Marius Caraveţeanu.

În momentul de faţă, agricultura românească pare că traversează o perioadă prosperă, observându-se un oarecare optimism în rândul agricultorilor. În opinia lui Marius Caraveţeanu, acest optimism este destul de justificat, având în vedere rezultatele campaniei agricole la păioase şi preţurile pieţei.

„Să fim atenţi însă şi la preţul motorinei, la inputuri şi la subvenţii. Să nu ne uităm numai la preţul cerealelor”, avertizează dâmboviţeanul.

IAŞI - un an mai slab

Ionel Alexa, director, Solaris AMY Iaşi, face parte din categoria fermierilor pentru care 2011 n-a fost un an agricol foarte bun. „Atât la grâu, cât şi la orz, am avut producţii mai slabe decât în 2010. La grâu am recoltat circa 3.000 kilograme pe hectar, iar la orz am avut 3.500 kilograme pe hectar”, declară Ionel Alexa.

Principalele cauze care au generat producţiile menţionate sunt, în opinia lui Ionel Alexa, specificul zonei, dublat de condiţiile meteo nefavorabile. „Cauzele ţin de zonă şi de precipitaţii. Exploataţia noastră se întinde pe o zonă colinară, mai puţin potrivită pentru grâu şi orz. De asemenea, în timpul formării bobului de grâu ne-am confruntat cu un deficit de precipitaţii, lucru care a influenţat foarte mult starea culturilor”, explică Ionel Alexa.

Deşi există spaţii suficiente de depozitare, de circa 2.000 de tone, anul agricol mai slab şi obligaţiile contractuale faţă de arendă, fac ca societatea ieşeană să nu rămână cu stocuri semnificative pentru o vânzare ulterioară.

„Cerealele societăţii ieşene, mă refer la grâu şi orz, vor fi valorificate, în cea mai mare măsură, pentru plata drepturilor de arendă, cât şi pentru producerea de sămânţă, deci, mai puţin pentru vânzări ulterioare. Pe de altă parte, noi ne axăm mai mult pe culturi de porumb şi floarea soarelui, care sunt mult mai adecvate pentru zona noastră”, susţine Ionel Alexa.

Ionel Alexa spune că, pentru ca un fermier să fie profitabil, grâul ar trebui valorificat la circa 0,8 lei kilogramul. „La o analiză mai amănunţită, 2011 nu este un an extraordinar de bun pentru toţi fermierii. Sigur că preţurile par a fi mai bune, dar să nu uităm nici de cheltuielile cu inputurile, care merg numai în sus. În plus, mai e şi noua măsură cu taxarea inversă a TVA.

Deşi pare o măsură bună, în realitate, nouă ne este foarte greu cu rambursarea TVA, controalele de stat şi birocraţia din România. Şi nu putem trece cu vederea instabilitatea preţurilor, a pieţei în general şi lipsa unei strategii clare de dezvoltare a agriculturii autohnone, de 20 de ani încoace. Deci, după ce privim mai detaliat vedem că situaţia nu este chiar aşa de bună pentru fermierii români în 2011”, declară Ionel Alexa.

Societatea ieşeană exploatează 600 de hectare de teren agricol şi 80 hectare de livadă.

ARAD - înainte, cu banii din 2010

„Am obţinut în 2011 o producţie mult mai mare decât în 2010”, precizează, încă de la bun început, Mihai Halaş, fermier din Zădăreni, judeţul Arad. Agricultorul detaliază: „Pot să vă spun că în 2011, la grâu, am avut o recoltă medie de 6.200 kilograme la hectar, faţă de anul trecut, cu 4.000 kilograme de grâu la hectar.

Performanţele se datorează atât condiţiilor climatice mai favorabile, subvenţiilor primite, cât şi faptului că am avut bani din urmă cu un an, de pe urma valorificării rapiţei”.

Cât priveşte vânzarea producţiei de grâu, arădeanul afirmă că, deocamdată, nu se grăbeşte să facă acest lucru. „Până acum nu am vândut decât 150 de tone de grâu, cea mai mare parte o păstrez pentru mai târziu, când probabil o să crească preţul. Beneficiez şi de spaţii adecvate de depozitare, deci mai pot aştepta liniştit”, mărturiseşte Mihai Halaş.

Cum va evolua preţul grâului în continuare? În opinia arădeanului, contextul pieţei internaţionale, actualmente, este unul favorabil agricultorilor. Nimeni nu poate anticipa însă, urmările exacte ale economiei mondiale. „Vă daţi seama, în curând vom fi şapte miliarde de locuitori ai Planetei, care, toţi, avem nevoie de hrană.

În schimb, resursele şi inclusiv terenul agricol sunt limitate. Plus, mai nou, concurenţa făcută de plantele energetice. Aşadar, oare, încotro ne vom îndrepta?!”, se întreabă Mihai Halaş.

TIMIŞ - producţie dublă

În 2011, Valentin Kovacs, administrator S.C. G-Kosenfarm SRL Lugoj, judeţul Timiş, se poate mândri atât cu cantităţi mari obţinute, cât şi cu o calitate de excepţie a grânelor. „Pentru mine, pot să afirm că 2011 a fost un an cu adevărat deosebit.

În 2010, am avut 3.000 de kilograme de grâu la hectar, iar în 2011 producţia mea a fost de 6.500 kilograme de grâu la hectar. De asemenea, la orz am crescut de la 2.500 kilograme la hectar, anul trecut, la 4.700 kilograme la hectar în acest an”, mărturiseşte timişeanul.

Date fiind performanţele din 2011, cât şi faptul că deţine spaţii de depozitare, Valentin Kovacs susţine că nu vinde în nici un chip cu mai puţin de 1 leu kilogramul de grâu. „Sunt hotărât să nu vând sub 1 leu kilogramul de grâu. Mai ales că am numai grâu de panificaţie, de cea mai bună calitate.

Într-adevăr, sunt semnale că în 2011 sunt şi vor fi preţuri şi mai bune la cereale. Să nu ne grăbim însă, deoarece şi preţurile la inputuri şi la motorină cresc. Sigur că dincolo de aceste aspecte eu sunt optimist cu privire la agricultură. Întotdeauna am spus că dacă lucrezi profesionist, trebuie să fii profitabil”, declară Valentin Kovacs.

Şi cea mai bună dovadă a optimismului timişeanului este probabil faptul că, pentru anul următor, el este decis să-şi dubleze investiţiile în agricultură: „Vreau să măresc suprafaţa de teren lucrată, de la cele 370 de hectare, câte exploatez în prezent.

Oamenii au încredere în mine şi vin la mine să-şi dea terenul în arendă. Şi în 2011, de exemplu, am dat 800 kilograme de grâu pentru un hectar de arendă. Fac agricultură de 20 de ani şi voi continua să lucrez cu şi mai mult spor”, susţine Valentin Kovacs.

În loc de concluzii

În general, cu toate piedicile ori greutăţile inerente, fermierii vorbesc de bine atunci când se referă la anul agricol 2011. Statistica ne arată producţii semnificative, în creştere, iar piaţa, preţuri (mai) mari. În atare conjunctură, diferenţa, în rentabilitate, pare să fie făcută de un singur lucru: deţinerea de spaţii de depozitare.