România, ţara cu cele mai multe strategii pe hectarul agricol

Peste douăzeci de producători agricoli din judeţul Arad şi-au prezentat produsele în cadrul primei ediţii a manifestării “Ziua Fermei Horticole”, eveniment desfăşurat în 7 august a.c. la Arăneag, sat ce aparţine de comuna Târnova, şi pe care organizatorii, Consiliul Judeţean Arad, i “l-au făcut cadou” preşedintelui Traian Băsescu, invitat de onoare, a cărui prezenţă a reuşit să adune câteva sute bune de oameni, mai mult, probabil, decât a văzut Arăneagul, vreodată, la un loc.

Piersici turtite de Arăneag, Pita de Pecica, dar şi brânzeturi şi tăiţei de casă de Pecica, legume şi cozonaci de Zerind, vinuri de Miniş, plăcinte de casă de la Mîsca, legume de Seleuş, Vinars de Bârsa, brânzeturi şi plăcinte de Craiva, magiun de prune de Aldeşti, Răcie de Aldeşti, piersici de Drauţ, Salam de Nădlac, cozonac de casă şi găluşte slovăceşti de la Nădlac, brânzeturi de Şofronea, căpşuni de Seleuş, produse apicole de Miniş, printre care miere cu Aloe Vera şi şampanie din miere, Mustoasă de Măderat, dar şi preparate din carne de la Brad, printre care virşli din carne de oaie - toate acestea sunt doar o parte dintre produsele prezentate la Arăneag, toate produse tradiţionale ecologice, cele mai multe dintre ele certificate, prezentate în standuri frumos amenajate, pe la care Traian Băsescu, împreună cu cei care îl însoţeau, a trecut pe rând, fiind îmbiat de producători să guste din toate bunătăţile expuse. Preşedintele s-a uitat, a şi gustat, a ascultat explicaţiile, dar şi problemele unora dintre producătorii agricoli şi s-a lăsat fotografiat cu aceştia.

Una peste alta, un eveniment electoral, deghizat în simpozion pe teme horticole. Agricultorul român şi munca sa au fost şi lăudate şi deplânse. S-a vorbit despre meritele asociaţiei de producători care a pus pe picioare ferma de la Arăneag, despre potenţialul agricol şi soluţiile potrivite pentru zonele de deal din România, despre neajunsurile şi problemele agricultorilor, despre nevoile acestora şi despre importanţa asocierii, dar şi despre o strategie incertă pentru agricultura românească.

Au fost făcute sugestii, solicitări, recomandări şi promisiuni.


Horticultura, soluţia optimă pentru zonele de deal
„Dacă până acum ne refeream doar la cultura mare şi la zootehnie atunci când vorbeam despre agricultură, în prezent este nevoie de o nouă viziune asupra a ceea ce înseamnă agricultura din zonele de deal, prin dezvoltarea sectoarelor pomicole, viticole şi de cultivare a arbuştilor fructiferi, mai ales că cele cinci judeţe din partea de vest a României reprezintă un potenţial excepţional pentru aceste sectoare, cu peste 45 de mii de hectare pentru cultivarea speciilor pomicole şi peste 14 mii de hectare pentru cultivarea soiurilor nobile de viţă de vie, suprafaţă din care judeţul Arad deţine peste 5.500 de hectare pentru pomicultură şi 3.300 ha pentru viticultură”, a spus Nicolae Ioţcu, Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, în deschiderea discursurilor adresate celor prezenţi la Arăneag. „Speciile horticole reprezintă o soluţie ce poate fi luată în calcul pentru o dezvoltare economică a spaţiului rural, în special a celui din zonele de deal, unde alte culturi agricole dau rezultate economice mai reduse”, a adăugat acesta, pornind de la exemplul demn de urmat al fermei de la Arăneag.


Exploataţiile complexe sunt calea de rentabilizare în agricultură

Potrivit datelor prezentate de Nicolae Ioţcu, ferma de la Arăneag cuprinde 120 de hectare cultivate cu pomi fructiferi, 20 de hectare cu căpşuni, 6 hectare cu cătină,  4 hectare de sere şi are activitate şi în zootehnie şi în cultura mare, apropiindu-se, astfel, de modelul cel mai eficient de exploataţie agricolă, după cum a spus şi Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor: „modelul ideal este acea exploataţie complexă, care porneşte din câmp, de la materia primă, şi continuă cu carnea şi laptele şi, mai apoi, cu produsele procesate din acestea, care ajung în magazinele proprii.

Aceasta este calea de rentabilitate şi cred că spre acest model va trebui să tindem”, a explicat Valeriu Tabără.


Ca să rodească, pământul are nevoie şi de bani

Pentru a ajunge însă la realizarea acestor modele ideale, agricultorii trebuie să facă investiţii, pentru care necesită sprijin concret, adică, de cele mai multe ori, bani.

„Dincolo de realizările producătorilor agricoli din judeţul Arad, există, însă, multe neajunsuri şi probleme identificate de fermieri, pentru rezolvarea cărora aceştia cer şi au nevoie de sprijin: nivelul scăzut şi plata cu întârziere a subvenţiilor pe suprafaţă, lipsa subvenţiilor pentru produsele pomicole, preţul ridicat al substanţelor utilizate în tratamentele fitosanitare, lipsa unui sprijin financiar pentru înfiinţarea de noi plantaţii, lipsa unei bănci specializate pentru credite în sectorul agricol, dobânzile mari la creditele pentru cofinanţarea proiectelor derulate prin fonduri europene, termenele prea scurte de rambursare a creditelor, sprijinul insuficient pentru industrializarea agriculturii pentru realizarea de sisteme integrate în acest sector”, a mai spus preşedintele CJ, vorbind în numele producătorilor agricoli din judeţul Arad.

Degeaba se spune cu mândrie că România este o ţară care poate da mâncare la peste 80 de milioane de oameni, dacă, în realitate, sunt importate mai mult de 70 la sută din fructele şi legumele pe care cam 20 de milioane de români le mănâncă. Ca să rodească, pământul are nevoie, pe lângă seminţe şi apă, şi de bani.

 „În ciuda agresiunilor la care a fost supusă cercetarea ştiinţifică în ultimele decenii, există încă un potenţial capabil să contribuie la promovarea de soluţii tehnice de revigorare a producţiei agricole în România. Avem roade ale inteligenţei româneşti pe care putem să le valorificăm, dar e nevoie să fim înţeleşi de cei care iau decizii privind cercetarea.

Calculele privind eficienţa economică a activităţii de cercetare arată că la un leu investit se obţin 10-20 de lei sau chiar mai mult şi nu întâmplător ţările avansate au sporit fondurile alocate cercetării în ultimii ani”, a spus în discursul său secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Sim, vorbind despre lipsa de finanţare a cercetării agricole româneşti, dar şi exemplificând cu rezultate de succes ale acesteia, de la soiuri de grâu, care ocupă aproape trei sferturi din suprafaţa cultivată cu grâu a ţării, „pe care le cultivăm nu pentru că am fi naţionalişti, ci pentru că ele s-au dovedit mai bine adaptate la condiţiile autohtone”, până la activitatea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor de la Bodrog, din judeţul Arad.

Iar dacă pământul are nevoie de material biologic de calitate, de apă şi de tehnologii, fermierii au nevoie de informaţie. „Se vede că serviciul de consultanţă face şi altceva decât broşuri şi pliante. Noi nu vă dăm bani, dar vă învăţăm cum”, a lăudat activitatea consultanţilor agricoli din judeţul Arad directorul general al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, Ştefan Mantea.


STRATEGIE AGRO-ELECTORALĂ MARCA BĂSESCU

Utilizând formule deja consacrate în toate discursurile electorale şi vorbind rar şi apăsat, lăsând impresia că vorbeşte cu convingere, Traian Băsescu a lăudat munca şi eforturile agricultorilor, i-a acuzat şi denigrat pe cei care nu au investit în agricultură în ultimii patru ani, a evidenţiat agricultura ca maximă prioritate, a vorbit despre „smulgerea  din sărăcie a satului românesc” şi despre „crearea bunăstării în spaţiul rural”, a promis, a dat asigurări şi reasigurări că va face toate eforturile pentru sprijinirea agriculturii, declarându-se un „susţinător fără rezerve al dezvoltării capacităţii agricole a ţării” şi nu a uitat să le mulţumească celor prezenţi la Arăneag, dar mai ales primarilor din judeţ, care l-au întâmpinat în mod festiv, frumos "îmbrăcaţi" cu panglicile tricolore peste piept.

„România ar fi trecut mult mai uşor prin criză dacă în ultimii douăzeci de ani aveam grijă de agricultură”, a spus preşedintele ţării, Traian Băsescu, în discursul adresat oamenilor adunaţi la Arăneag, discurs care a durat cât toate celelalte patru la un loc.

Numai că România de care vorbeşte preşedintele se împarte în fermieri, care investesc în agricultură, pe lângă suflet, toată munca şi agoniseala lor şi, cu toate astea, simt cel mai acut criza, şi guvernanţi, care par să reuşească a găsi resurse pentru acest domeniu, şi atunci insuficiente, doar în anii cu alegeri, pe principiul „o promisiune pentru un vot”.

În cazul de faţă, mai exact, „o strategie pentru un vot”. „România are nevoie de o strategie pe termen lung pentru valorificarea întregului ei potenţial agricol, dar până când vom avea acea strategie, trebuie luate cu prioritate câteva măsuri. Am cerut Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, condusă de fostul ministru Dacian Cioloş, ca până în luna octombrie, când încep discuţiile cu privire la bugetul anului viitor, să fie stabilite câteva măsuri prioritare pentru ca România să poată trece la o politică adecvată pentru a stimula dezvoltarea agriculturii şi valorificarea produselor agricole”, spus Traian Băsescu.