România îşi asigură doar jumătate din consumul alimentar

Această diferenţă va fi acoperită, însă, în perioada următoare, a mai spus, optimist, Tabără, plusând, chiar, şi afirmând că „România are capacitatea de a fi exportator de securitate alimentară, dacă combină armonios elementele de cercetare cu stiinţa, dar şi cu condiţiile naturale”.

Datele privind comerţul cu produse agroalimentare de bază îl cam fac de râs, însă, pe ministrul Agriculturii.

Cartofi: Importuri de opt ori mai mari ca exporturile

Dacă luăm în calcul numai cartofii, în primele şapte luni ale anului 2011, importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au totalizat 76.151,22 tone, fiind de peste 1,7 ori mai mari decât cele din aceeaşi perioadă din 2010 (44.123 tone), dar de 8,3 ori mai ridicate decât exporturile realizate în perioada menţionată, care au fost de numai 9.161 tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi citate de Agerpres.

Valoarea acestor importuri din ţările intra şi extra comunitare a depăşit 22,17 mil. euro, faţă de numai 7,74 mil. euro în perioada similară din 2010, în timp ce exporturile de cartofi au adus venituri de 2 mil. euro până în august 2011.În primele şapte luni din 2010, încasările au depăşit 1,63 mil. euro, pentru 18.403,5 tone de cartofi exportate.

3,55 mil. tone de cartofi în 2011

Răspândirea putregaiului inelar al cartofului în România a influenţat semnificativ producţia, dar şi preţurile acestui produs, care au crescut cu peste 50% în 2010 şi în prima parte a anului 2011.
Astfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a obţinut, în 2011, o producţie de cartofi de 3,55 mil. tone, în creştere uşoară, totuşi, faţă de cele 3,3 mil. tone din 2010. Productivitatea a fost de 17,5 tone/ha în 2011, iar suprafaţa cultivată s-a ridicat la 208.092 ha.

Românii consumă anual, în medie, 92,2 kg/cartofi pe locuitor, fiind pe locul 4 în UE. Pe primele locuri la consumul de cartofi se află Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an şi Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an.

Bani negri din făină albă

Evaziunea fiscală s-a mutat, după introducerea taxării inverse la cereale, în sectorul de morărit, afirmă preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie ROMPAN, Aurel Popescu. “Am vorbit cu reprezentanţii ANAF să facă ceva legat de evaziunea fiscală din morărit, care s-a mutat de pe lanţul cerealelor în mori, la făină şi apare, astfel, şi în panificaţie.

Dacă, potrivit lui Aurel Popescu, taxarea inversă la cereale a eliminat intermediarii care înfiinţau firme pentru 2-3 luni, după care dispăreau, „şmecherii” s-au mutat, cu aceleaşi metode, în sectorul morăritului: cumpără făină de pe piaţa românească şi apoi, doar în acte, certifică livrarea acestor produse ca fiind importate din Bulgaria, pentru a solicita rambursare de TVA.

“Vin cu documente care certifică trecerea camionului prin vamă şi, pe urmă, o vând ca făină bulgărească din moară, când ei nici nu au mişcat camionul” a explicat preşedintele ROMPAN, acuzând vameşii că nu îşi fac treaba. Popescu a precizat că nu poate estima în cifre paguba produsă astfel, dar că aceasta este deja destul de mare.

PNDR
Trei sesiuni deschise până la finalul lui 2011

Fermieri români mai pot depune anul acesta cereri de finanţare a proiectelor cu bani europeni nerambursabili pentru trei măsuri din PNDR: Măsura 112 „Tineri fermieri”, Măsura 221 „Prima împădurire” şi Măsura 125, componenta c)-“Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor”.

Pentru Măsura 112, a doua sesiune din acest an a fost reprogramată şi va fi deschisă în perioada 28 noiembrie 2011-13 ianuarie 2012, cu o alocare financiară de 50 mil. euro.

Începând cu această sesiune, Ghidul solicitantului va conţine precizări legate de modificările ce vizează creşterea plafonului maxim al primei de instalare de la 25.000 la 40.000 euro şi a sprijinului minim acordat de la 10.000 la 12.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, dar şi modificările referitoare la condiţiile privind nivelul minim de pregătire profesională a beneficiarilor măsurii, modificări ce au fost notificate Comisiei Europene în septembrie 2011, dar care nu au fost încă aprobate.

Pentru Măsura 221, a patra sesiune din acest an va fi deschisă între 2 şi 30 decembrie 2011, iar alocarea financiară este de 50 mil. euro.

Până la finalul lunii noiembrie, fermierii mai pot depune cereri de proiecte şi pe Măsura 125, componenta c), deschisă de la 1 septembrie şi prelungită cu încă o lună, până la 30 noiembrie 2011, sesiunea având o alocare de 40,625 mil. euro.